Poezii despre lectură și viață, pagina 4
Dincolo
Femeia aceasta are pe cineva în baie.
Vorbește cu mine, mă iubește sincer,
Dar cineva se tot foiește în sufletul ei,
Dincolo de mine.
Îi citesc în ochi, în păr, în linia vieții din palmă
Că această casă n-are decât o singură intrare,
Că-mi ascunde pe cineva în baie.
Sau, mă rog, în casa vecină,
Sau într-o altă casă,
Undeva pe stradă,
Într-un alt oraș sau într-o pădure,
Ori pe fundul mării.
Cineva stă ascuns acolo,
Pândindu-mi gândurile,
Ascultând sentimentele mele eterne
Cu ochii pe ceas.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de CristiB
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când citesc despre faimă
Când citesc despre faima de eroi cucerită
Și despre victoriile măreților generali,
Eu nu-i pizmuiesc pe generali
Nici pe Președinte-n Președenția lui, nici pe bogătaș
În casa-i impunătoare;
Dar când aud despre legătura de sânge a-ndrăgostiților
Cum s-a-ntâmplat cu ei,
Cum prin viață, primejdii, ură, neschimbători,
Ani și ani
Prin tinerețe, și-n puterea vârstei, și la bătrânețe,
Cât de statornici, duioși, plini de credință au fost,
Atunci devin gânditor - și iute mă-ndepărtez, plin
De cea mai amară invidie.
poezie celebră de Walt Whitman din Din lirica de dragoste a lumii
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parintii
E simplu să vorbești în neștiință
Să aberezi spunând că e usor
Să nu mai ai părinții în ființă
Și să îi vezi pe ei atunci când mor.
O! Tu bravezi frate stimat
Tu vrei să pari în fața tuturor
Un om care nu este-ngenunchiat
Văzându-i pe părinții care-i mor.
Tu ai impresia, fiară fără suflet
Că ei o să trăiască infinit
Dar află că acum, cât citești asta
Părinții tăi, in chinuri au murit...
poezie de Mihai Casalean (16 martie 2020)
Adăugat de Mihai Casalean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu privirea fixă...
Cu privirea fixă-n tine
Spune-mi sincer ce-i lumina
Astfel ca, privind în mine,
Să îmi văd cu claritate
Tot defectul meu și vina,
Sesizând că am un frate
Ce-mi înlătură ruina.
O, fixați-mi dar privirea
În ce Este nu-n ce știți;
Definiți-mi ce-i iubirea
Cei ce-n adevăr iubiți
Nu voi care-aveți gândirea
Celor pe cere-i citiți
După cum vă îndeamnă firea.
Spuneți-mi ce e trăirea
Voi ce-n adevăr trăiți
Nu voi care nemurirea
Știți frumos s-o definiți
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din vicisitudinile vieții (4 iunie 2020)
Adăugat de Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gust de ploaie
Plouă afară, curg șiroaie,
Cafeaua are gust de ploaie,
Sau gust de viață... nu mai știu,
E dimineață... sau târziu.
Îi sorb caimacul din priviri,
Citesc în el doar amintiri,
Cu degetul l-ating încet,
Să mă inspire, ca poet.
Văd parcă inimi desenate,
De frumuseți neîntinate,
Dansează toate, fericite,
Că s-au născut, că sunt iubite.
Mă tot gândesc... pot să le sorb
Dar fără ele aș fi orb...
Îmi plouă-afară, curg șiroaie,
Cafeaua mea... miros de ploaie.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Revers
Dincolo de Zâmbete, dincolo de-a Regilor grimasă
Sunt interesat de Alinare, iar de Lucrurile Simple-mi pasă:
Mulțumită Proniei Cerești, prețuiesc Dulceața unei Vieți Obișnuite,
N-am Insomnii de numărat, nici zile umbrite de conflicte.
Mă odihnesc, mă trezesc, beau, iubesc câteodată,
Citesc, scriu, caut soluții sau umblu hoinar noaptea toată;
Sunt mulțumit că trăiesc și-o să dispar precum pe cer un nor,
Domn mie însumi, în fața nimănui răspunzător.
poezie de Benjamin Franklin,1706-1790, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copile, învață românește
Învață să te joci românește
și să te bucuri românește.
Învață să scrii românește
și să citești românește.
Învață să muncești românește
și să mănânci românește.
Învață să crești românește
și să iubești românește.
Învață să zidești românește
și să trăiești românește.
Învață să fii român,
pe destinul tău stăpân.
poezie de Dumitru Delcă (15 aprilie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de noapte
Iată cum mă furișez eu la granița dintre stiluri!
(Știu: altădată flăcări vineții mi-ar fi mângâiat inconștiența)
De aici vă spun:-Unde să mai sângereze cenușa asta
care ne visează, prieteni?
Cui să-i mai bage ea pumnul în gură?
S-a golit visteria și nimeni nu mai are curajul
să-și dea viața la granița dintre stiluri...
"Ah, dacă regele ne-ar citi în al său Luvru!"
Ce spectacol, prieteni!
Ce șansă, pentru cenușa asta care ne visează
și tocmai pe noi,
noapte de noapte...
poezie de Mariana Marin din Un război de o sută de ani (1981)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Afară-i toamnă
Afară-i toamnă, frunza împrăștiată,
Iar vântul zvârlă n geamuri grele picuri;
Și tu citești scrisori din roase plicuri
Și într-un ceas gândești la viața toată.
Pierzându-ți timpul tău cu dulci nimicuri,
N-ai vrea ca nimeni n ușa ta să bată;
Dar și mai bine-i, când afară-i zloată,
Să stai visând la foc, de somn să picuri.
Și eu astfel mă uit din jeț de gânduri,
Visez la basmul vechi al zânei Dochii,
În juru-mi ceața crește rânduri-rânduri;
De odată aud foșnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins de scânduri...
Iar mâni subțiri și reci mi-acopăr ochii.
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost odat'...
S-abat în vis vedenii de-altădată:
Ții minte tu, erau salcâmii-n floare
Și satu-ntreg în port de sărbătoare,
Când tu te-ai dus, cea mai frumoasă fată.
Cum te-a-nghițit năprasnica vâltoare,
Câte-ai pierdut în unda-i vinovată!...
Azi, când te văd de-o lume adorată,
Mi-e milă azi, și-atât de mult mă doare.
Visez acum să-ți văd viața scoasă
Din al uitării-ntunecat noian:
A fost odat-o fată sănătoasă,
Cu gând senin, curat ca de mărgean,
Ce-a adormit cu coatele pe masă
După citirea primului roman...
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lectură și viață, adresa este: