poduri

Soarele răsărea pe chipul tău

De pe pod,
privirile noastre urcau pe firul apei.
Acolo, soarele strălucea ca o monedă
în apa limpede.
Priveam amândoi, în tăcere, asfinţitul.
Şi tu zâmbeai atât de frumos
încât, am surprins pentru o clipă,
răsăritul pe chipul tău.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

în podul care miroase a teamă
era instalată luneta indiferentă
de unde astronomul-copil
veghea o stea lovită
de un monstru astral fără niciun motiv

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poartă

Suflete-n pătratul zilei se conjugă.
Paşii lor sunt muzici, imnurile – rugă.
Patru scoici, cu fumuri de iarbă de mare,
Vindecă de noapte steaua-n tremurare.

Pe slujite vinuri frimitură-i astru.
Munţii-n Spirit, lucruri într-un Pod albastru.
Raiuri divulgate! Îngeri trimeşi
Fulgeră Sodomei fructul de măceş.

poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sarut de musetel

Lacrima ce curge-n vale
Cu mesaje de la el
E ca sa-ti aduca-n cale
Un sarut de musetel.

Buzele ce trec pe ape
Peste podul mititel
De minciuni vin sa te scape
C-un sarut de musetel.

Eu sunt mic ca o furnica
Ce-agatata de cercel
Iti ofera fara frica
Un sarut de musetel.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşii

Paşii mei sunt grăbiţi
Peste poduri tociţi
Au plecat răzvrătiţi
Iar acum sunt cuminţi
C-au întâlnit paşii tăi
Scuturaţi fiind de ploi
Aruncaţi în ninsori
Au lăsat urme moi
Încolăciţi fiind de flori
Au zburat pân' la nori
Au visat că sunt doi
Visători până-n zori
Şi-au luat paşii-n zbor
Colorând urme noi.

poezie clasică de Anca-Maria David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bonsai

grădini
încap în podul palmei
într-o şoaptă rostită fără
grabă
am croit răstimpul
ultimei îmbrăţişări
când voi urni cărările spre
tine
să nu-ţi fie alb-negru cadrele
oglinda-n care mă ştiai
să nu-ţi pară zăbava mea
rătăcire

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţa nebunului

Vreţi să vă spun cine sunt eu?...
Un pod cu chip de curcubeu -
Un curcubeu multicolor,
Armonizat pe placul tuturor!...

Cei mai mulţi -
Proştii -
Cred că sunt
Aureola unui sfânt...
Iar cei mai puţini -
Cei cuminţi -
Cei care nu se-ncred în sfinţi,
M-asigură că sunt un pod,
Pe care regele Irod -
Un rege mândru
Şi stupid -
A vrut să-l construiască-n vid...

Dar Dumnezeu l-a pedepsit,
Căci a murit,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu din Versuri (1943)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inefabulă

să nu generalizăm
infinitul

pentru că acesta
poate fi cuprins
într-o clipă
întoarsă pe dos
cu podul palmei
în care
creştetul lui

şi-a găsit

odihna

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ochiul furtunii
era atât de aproape.
Tu despicai apa
în două, şi clădeai
podul de gânduri,
altarul din care mă rog
să nu fim noi
jertfa din ochiul ce arde.

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu mă va striga pe nume

M-apropii de locul unde nu m-aşteaptă nimeni
Unde nimeni nu mă va striga pe nume
Şi-ntre timp ard în urma mea toate podurile
Pe care am trecut prin această lume.

poezie de Autor necunoscut, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!