Poezii despre văi, pagina 4
Increat
Cu Treptele supui văditei gale
Sfînt jocul în speranță, de pe sund,
Treci pietrele apunerii egale
Supt văile respinse, ce nu sunt.
Ți-e inima la vârste viitoare
Ca șarpele pe muzici înnodat,
Rotit de două ori la mărul-soare,
În minutare-aprins - și încrestat.
poezie celebră de Ion Barbu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Satul meu
Acest sat este un mic punct
pe harta rutieră
noaptea doarme în vale
acoperit de livezi
îl vizitează căprioarele
și vânturile câmpului
aici fiecare zi are alt miros
toamna cântă din Chopin
căldărașii recită versuri
în păduri încă
mai freamătă tinerețea mea
poezie de Waclaw Kostrzewa din Album (2006), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasărea solitară
Oare de ce pasărea aceea decupată
În tăcerea însorită, albă și înghețată,
În zbor solitar de la est la vest,
Planând deasupra crestelor văii,
Pare simbol și mesager al unui trecut care mi-a aparținut
Și care și-a găsit tihna acum multe secole?
poezie clasică de Walter de la Mare din Lupa și alte poezii, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
A vieții-mi roată se rostogolește,
Ducând la vale anii mei cu ea.
Cât inima în piept se zvârcolește,
Doar mintea cu speranțe-i îngrădea
catren de Mihaela Banu (30 martie 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanță în stil vechi
Se stinge amurgul cu roșii văpăi,
Și noaptea de vară
Coboară-n tăcere pe munți și pe văi,
Înaltă și clară.
La marginea apei să-și caute vad
O turmă s-abate.
Răsare și luna din codri de brad,
În singurătate.
Măicuțele-n umbra părerii de rău
Se duc să se culce;
Din vale s-aude un glas de pârău
Sălbatic și dulce.
Odihna s-așterne pe sfântul lăcaș
Din vremea străbună.
Și numai o fată cu dor pătimaș
Mai cântă sub lună.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Livada
mai am atîtea amintiri
de care voi să scap
-un car întreg cu coviltir
și altul cu proțap
și curg la vale trași de boi
la deal de draci
ș-apoi se-nhamă când strigoi
când stol de raci
și mă trezesc într-un târziu
printre martiri
plantând livadă in pustiu
cu amintiri..
poezie de Iurie Osoianu (15 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțeleptul
Nenorocitul de mine
Am călcat în Valea Plângerii
- Ai călcat cu dreptul sau cu stângul?
- Cu stângul.
- E rău.
- Și dacă aș fi călcat cu dreptul
Tot rău ar fi fost.
Același lucru.
E bine să nu calci
În Valea Plângerii.
Și acum mi-a plecat și calul
S-a întors în galop acasă.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
E-o liniște iubirea?
E-o liniște iubirea?
Mi-s pletele albite.
Și tulbure mi-e somnul
Ca între două pite.
Nu știu: răsare iarba,
Mai curg pe văi izvoare?!
Departe ești de mine
Cum Luna e de Soare.
Pier stele neatinse.
Noi stele se vor naște.
Am cunoscut durerea,
Nu am ce mai cunoaște.
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Mademoiselle
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Încreat
Cu Treptele supui văditei gale
Sfânt joc în speranță, de pe sund,
Treci pietrele apunerii egale
Supt văile respinse, ce nu sunt.
Ți-e inima la vârste viitoare
Ca șearpele pe muzici înnodat,
Rotit de două ori la mărul-soare,
În minutare-aprins și încrestat.
poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lemn sfânt
În văile Ierusalimului, la unul,
Păios de raze, pământiu la piele:
Un spic de-argint, în stânga lui, Crăciunul,
Rusalii ard în dreapta-i cu inele.
Pe acest lemn ce-aș vrea să curăț, nu e
Unghi ocolit de praf, icoană veche!
Văd praful rouă, rănile tămâie?
- Sfânt alterat, neutru, nepereche.
poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre văi? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre văi, adresa este: