Poezii despre porturi și suflet, pagina 6
Statornicie
"Cei ce se încred în Domnul sunt ca muntele Sionului care nu se clatină."
(Psalmul 125)
I
Câte valuri vin să-ncerce
Omul pe a sa cărare!
Dacă nu ar fi statornic,
Prad-ar fi pentru pierzare.
Câte vorbe, câte fapte,
Câte lingușiri în față,
Câți fățarnici nu-și dau mâna
Să te-ngroape cu viață!
Orice-ar fi, rămâi statornic!
Gânditor la ce-o să fie
Când Isus, slăvitul Mire,
Sus pe nori are să vie.
[...] Citește tot
poezie de Emil Bulgăr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anotimpurile Vieții
Înmuguresc zorii vieții în era smaraldului,
A primăverii tandre și înmiresmate.
În fragedă pruncie, lăstar firav crește în pomul vieții
La adăpostul mamei și cu dragoste se hrănește.
Are fragezimea petalei albe a bobocului de floare
Și puritatea de cristal al lacrimei dimineții
Chicotul gângurit al sufletului înviorează
Chipul mamei, crispat de-atâta duioșie și candoare
In lumina născătoare, bobocul se deschide
Etalându-și splendoarea fluorescență pastelată
În, sute, mii și mult mai multe calde și dulci culori
Și-și poartă cu mândrie ancestrală portul.
Identitatea lor e una și eternă vrea să fie.
Tinerețea este o harfă acordată să cânte la orice adiere
Și pășeste în tăcere n dimineți prin ale ei cărări rătăcitoare.
În ambra galbenă a chihlimbarul, anii maturității se grăbesc sa vină
Și vara definesc, când se coc la focul de jăratec al soarelui usturător,
Când în clocot dau dorințele ascunse și cantecul se cantă pe sine însuși
În înalturi se ridică și-n uniune dansantă cu natura se îmbrățișează,
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Ganea
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ulise
Nu-i niciun profit în faptul că un rege leneș
Zace acasă lângă sobă, printre pietroaie sterpe,
Alături de vârstnica lui soție eu fac legi și țin județ
Pentr-un neam sălbatic de oameni, niște trântori
Care mănâncă, dorm și care nici măcar nu mă cunosc.
N-am de gând să mă odihnesc după lunga călătorie:
Îmi voi bea vinul vieții până la drojdie.
Întotdeauna când m-am bucurat mult, am suferit mult,
Împreună cu cei care mă iubeau sau singur, pe țărm.
Iar atunci când vijeliile ploii biciuite de ploioasele Hiade*
Au învrăjbit cumplit marea-ntunecată: am devenit un nume;
Cutreierând mereu cu inima fămândă,
Am văzut și-am cunoscut multe, orașe și oameni,
Obiceiuri și clime, adunări și guverne
Niciodată ultimul, ci, dimpotrivă, onorat de toți;
Eu, beat de plăcerea luptelor cu oameni pe măsura mea,
Departe pe câmpiile răsunătoare-ale vântoasei Troia.*
Sunt o parte a toate pe care le-am întâlnit;
Iar experiența e o arcadă prin care licăre
O lume necunoscută al cărei orizont se tot îndepărtează,
[...] Citește tot
poezie clasică de Alfred Tennyson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă pentru alb
În calendarul nostru-i alb,
A nins în sute de poeme,
Mă-ndrept spre-al vremilor catarg,
Flamură-aprinsă de la stele.
Mi-e trupul jar și taina vis,
Altar pe cântecul durerii,
Cu străluciri de jar am scris
Și-am plâns înspre apusul serii.
În calendarul nostru-i alb,
A nins la tâmple de lumină.
Un sânger, pe un catafalc,
Rănit de-a timpului rugină,
În verbe albe de omăt,
S-a înrădăcinat cuvânt.
Și dor ninsori cu noi cu tot,
De când ne naștem pe pământ.
A nins în sute de poeme,
A nins în toc și-n călimară,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă pruncului român
Ți-am dat în dar viața, copilăria,
Ți-am dat lumină,-n har te-am botezat.
Tu te-ai născut copil, în România
Și taina României ai aflat.
În țara ta ai munți, păduri și ape,
Câmpii și mări și pești și flori și stele,
Aici mereu ai cerul mai aproape,
Aici ai dragostea măicuței tele.
Ți-am dat în dar viața, copilăria,
Prolog la veșnicie, vis spre-nalt,
Ți-am dat copile,-n suflet poezia,
Apoi, cuminte, m-am îndepărtat.
Mi-s pașii grei, de-acum sunt o epavă
Trecând prin viața toată înapoi.
Furtuni mă-ntorc din drum. O luptă dreaptă
Se poartă între ele și-ntre noi.
Ți-am dat lumină,-n har te-am botezat,
Iubiri de semeni, țară și dreptate,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă de poveste
Povestea strânsă-n chingile din noi,
În viață, în iubire și în moarte,
Ne prinde-n al durerilor șuvoi,
Ducându-ne prin lume, mai departe.
Respiră fapte timpul și-ntr-o zi,
Cu gândul tău ei lumina, câmpie.
Mulți vor zâmbi... Și ce puțini vor știi
Să-ți șteragă-o clipă lacrima târzie.
Povestea strânsă-n chingile din noi
Într-un târziu va lumina amurgul
Și două ramuri frânte, amândoi,
Întâmpina-vom iarăși Demiurgul.
Ne vor striga, stăpâni pe ei, atunci,
Prunci și prieteni. Slove și peneluri...
Vom asculta eternelor porunci,
Împodobind prezentu-n mii de feluri.
În viață, în iubire și în moarte
Ne vo uni etern și repetat,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă românilor duși din țară
Departe de țară, de cântec, de grâne,
Departe de taină de codru, de vis,
Plângând și pribeag pe meleaguri străine,
Tu, biete român, să pleci, te-ai decis.
Departe de ie, ițari și opincă,
Ilicul cu flori din străbuni prelucrat,
De focul din vatră, de dulcea ta pită,
De vatra străbună departe-ai plecat.
Departe de țară, de cântec, de grâne,
De lacrima caldă, de rece izvor,
De rouă și stele, departe, române
Te-ai dus și părinții plângând în pridvor
I-ai luat amintire. Târziu te-ai întors...
Tu cați mâna caldă-a măicuței bătrâne,
Dar doliul în cale durerea ți-a scos.
Amr depărtată ți-e casa, române!
Departe de taină, de codru, de vis,
Iubirea de neam și părinți ți s-a stins.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântul I
Mărirea celui care-atotpătrunde
Întregul tot, mișcându-l, dă splendoare
mai mult-aici și mai puțin-altunde.
În cerul cel mai plin de-a lui lucoare
eu fui. Văzut-am stări, ce-a le descrie
nu știu, nu pot câți au să se scoboare,
căci stând aproape țintei-o vrere vie,
atât ne-absoarbe-al minții noastre-avânt,
că taie-al minții drum să mai revie.
Dar cât putu de-acest imperiu sfânt
comoară-n suflet mintea mea s-adune
va fi de-acum materie-acestui cânt.
În ultima mea trudă, Apollo bune,
puterii tale fă-m-atâta vas
cât dragu-ți dafin spre-a-l primi-mi impune.
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Paradisul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Protest pentru o sărăcie demnă
sărăcie-n țară a mai fost și-n trecut
pribegii și molime și război
dar ca azi nicicând n-am avut
dezbinare și-atâta ură-ntre noi
care pe care se suie părelnic
avuții și ranguri țării să-i sugă
pământu-i ars trist jertfelnic
nici să-i înghită n-o să-i ajungă
se compară cu domni într-a istoriei nimb
pretind că fac lege, democrația
impun sărăciei un curs de schimb
nemunca-i plătită și onoare-i hoția
n-au izbutit nici fanarioții
nici alți aprigi năvălitori
să ne facă simți străini cu toții
în țara dacilor nemuritori
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de ancoră
Hei, vira ancora! Vira, of, vira până-ntinde lanțu-n prova!
Încă o-ncercare! Stop. Țineți-o-n barbotin un pic.
Lasca* manevrele velelor, întoarceți vergile
Vela foc gata de plecare! Vira până când lanțul e la pic! *
La drum! Iubire, nu mai putem rămâne lângă tine
Lăsați paharele, spuneți-i fetei adio și sărutați-i obrăjorii;
Pentru că vântul, iată, strigă, "Nu când vrei tu și îți convine
Te-ajut, ci atunci când am eu chef să vin la tine,
Sus ancora, dacă vă e dor de Mama Carey*
(Dacă vreți să navigați spre Mama Carey!);
Oh, drum bun spre locul unde-și hrănește Mama Carey puișorii!"*
A mai rămas o cheie!* Gata, s-a smuls de pe fundul mării!
Ancora tribord la suprafață! Spălați-o și la post cu ea!
Nava girează spre babord, iar ancora-i încă plină de noroi,
Anul ăsta n-o vom mai fundarisi vreodată. Valea!
Drum bun și vânt din pupa spre marea cea albastră,
Cu nava-n balast*, ușoară, fără marfă-n cale,
[...] Citește tot
poezie de Rudyard Kipling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre porturi și suflet, adresa este: