Poezii despre fum și iubire, pagina 7
Mai e o zi
Mai e o zi și n-ai să mai vii
Mai e un ceas și am să te las
Să pleci, cu visul meu
Ieri îmi spuneai cât de mult mă iubești
Mâine știu că iar ai să greșești
De-acum îți spun să pleci
Mai e o zi
Până vei ști
Cum e să pierzi și tu
Numai o zi
Și ai să știi
Cum e să pierzi
Și-atunci poate nu vei mai greși
Mii de cuvinte de dor am șoptit
Nici nu mai știu de ce te-am iubit
Când nu mai e nimic
[...] Citește tot
cântec interpretat de Dana Nălbaru, versuri de Dana Nălbaru din Parfum (iulie 2008)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Fum de țigară
Umblu noaptea,
când
umbrele cresc,
lacrimile se confundă cu transpirația,
se încing iubiri frenetice.
Eu devin invizibil
și ea... este parcă mai aproape
de sufletul meu ars,
păgân și barbar...
Mă feresc cât pot
de plasa perfidă
a timpului trecut,
dar nu pot să fug,
de amintirea
ochilor tăi,
care mi-au îmbâcsit
sufletul.
poezie de Iasmos Rapla
Adăugat de Iasmos Rapla
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșit de toamnă
Nu mai vorbi, nu râde, nu te gândi, nu plânge,
Nu mai visa zadarnic: e prea târziu acum!
Nu vezi ce toamnă tristă? Cu pete mari de sânge
Se irosește frunza pornită-n zbor pe drum.
Prin codrul de cărbune plutește-al iernii fum -
Nu mai vorbi, nu râde, nu te gândi, nu plânge.
Cu fața ei asemeni iubirii ce-a trecut,
Pe tâmpla din Văratic, din vremuri legendare,
O sfântă-i zugrăvită de un necunoscut.
Icoana tăinuită ce farmec straniu are!
Tăcut o șterge veacul, dar tot mai blândă pare
Cu fața ei asemeni iubirii ce-a trecut.
poezie clasică de Ion Pillat
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Doar iubirea
Dacă lumea pe noi pică,
Lâng-o margine de drum,
Doar iubirea ne ridică,
Dăltuindu-ne în fum.
Dacă nimeni nu oprește
Mersul către nicăieri,
Doar iubirea îndraznește,
Să mai caute-n tăceri.
Dacă-n clipa asta rece,
Cerul se va sparge-n două,
Doar iubirea poate trece
Puntea clipelor de rouă.
Dacă mâine-nspre amiază,
Vânturi... vor a ne răpi,
Doar iubirea mai cutează,
Negrii nori... a risipi.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Același drum
A trecut vara toridă
Ca un semn de exclamare
A venit toamna ursuză
Ca un semn de intrebare
Și iubirea ta fierbinte
Ce m- a dus ieri în extaz
Diluată-i azi in puncte
Pot sa plâng sau să fac haz
Dar eu sunt cam realistă
Iau o carte de Voltaire
Si-un bilet mâine la teatru
Să il văd pe Moliere
Trist un zambet se ascunde
-Tu pe cine păcălești?
Zilele devin mai scurte
Nopțile nu sunt povești
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fum de asfințit
Duhnim a înserare de toamnă și a fum,
Și ne pripim la focuri de frunze ruginii,
Prin țoale ne pătrunde în sânge, nu știm cum,
Parfumul depărtării, ce toamna dată ni-i.
Ne îndreptăm spre casă în sensuri diferite,
Venind ca dintr-un codru care s-a rătăcit,
Îmbătrânim la poala iubirii desfrunzite
Și mirosim a toamnă și-a fum de asfințit.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (25 octombrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai rămâi
ni-i viața noastră
o frunză-n vânt
rătăcită
între cer și pământ,
nu știu vântul
încotr-o o poartă
și nici dacă frunza
e vie sau moartă.
trecem adesea,
prin iernile grele,
cu doruri nebune,
cu gânduri rebele,
și sufletul mângâie
crengile ninse,
prin stoluri de nori,
prin stelele stinse.
ne schimbă adesea
fericirea-n osândă,
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (27 decembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcerea dezvăluitoare
Atunci, in ziua ce-o simt inca
traind
de parc-ar fi acuma,
in preajma unei miristi care
murea sub nenduratul fum
Al aburelilor menite sa-nchege peste noapte
bruma,
Ne-am pomenit pe nestiute
Calatorind
pe-acelasi drum.
Ne priveghea de sus un rece si-nvaluit
apus de soare,
Si-ncet,
infrigurati si singuri,
paseam privind adinc in noi,
Si-atunci intii o cunoscuram
tacerea dezvaluitoare
A tainei gemene pe care
ne-o ascunsesem amindoi.
[...] Citește tot
poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunze de tutun
tu te-ai întors iubire sau umbra ți se-ntoarce
în tragica mea dramă aflată în surghiun?
căci din neveșnicia albumelor caduce
mă-nvăluie iar ceața din frunze de tutun
tu te-ai întors femeie sau toamna se întoarse
pe coviltire roșii cu pletele-i de fum?
privesc iar poza-ți nudă cu marginile roase
ca frunza zdrențuită din praful de pe drum
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fumez o țigară
ticăloasă și fierbinte ce-mi ucide
viața foc cu foc
țigară cu țigară
este popasul intoxicării
pe care mi-l permit
impertinent cum am devenit
fumul îți sărută coapsa
peste cadavrul meu
scriu finalul cu ultima țigară
fumată pe ascuns
sunt un școlar fugit
care a dat de prima iubire
fumată la un picnic
cu erată pe pachetul mototolit
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre fum și iubire, adresa este: