Poezii despre Franța și religie
poezii despre Franța și religie.
Romanță tahitiană
Tehura neagră orhidee
Nu ești nici floare,
Nici femeie!...
Dar, orice-ai fi așa cum ești
Nu-ți cer să-mi juri că mă iubești...
Nu-ți cer nimic din ce-ai jurat
Lui Paul Gauguin
Zugravul tău tahitizat
Pe care-abia sosit în Paradis
Tu l-ai mințit
Și l-ai ucis
Cu-același biblic "fruct oprit"...
Pacificul mi-e martor credincios
Că sufletul ți-e-ntors pe dos...
Nu-mi jura, deci, că mă iubești,
Nu-mi jura, căci așa cum ești
O biată insulară jucărie
Cu zece șiruri de mărgean la gât
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Versuri (1943)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochelari de cal
Nu are nicio logică politica
aleșilor poporului
Niciun tiran luminat
n-ar putea scoate
România
la
liman
Suntem
o
țară condamnată
Și
trebuie
să executăm
sentința
la
locul de muncă
infernul cotidian
Avem vecini buni
și
indiferenți
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (5 februarie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
30 Iulie 1830 (Paris)
Un rege bun puteai să fii.
N-ai vrut. Și ți-a plăcut să crezi
Că poți poporu-n jug să-l ții.
Nu-i cunoșteai tu pe francezi!
Există judecată chiar
Și pentru țari pe-acest pământ;
Și-n timp ce alergai fugar
Coroana ți-a căzut, s-a frânt.
Cumplită luptă s-a încins!
Sub steagul libertății, duhul
Revoltei în popor s-a-ntins
Și-un singur glas umplu văzduhul.
Mult sânge la Paris a curs!
O, cum plăti-vei tu, tirane,
Curatul sânge care-a curs
Și-aceste jertfe mari, umane?
Când goarna-n cer va răsuna,
[...] Citește tot
poezie clasică de Mihail Lermontov din Poezii (1959), traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cele nevăzute
Revăd fericirea ce-a fost
- plecată-i pe chipul albului din zăpezi
irosire!
irosire!
Îmi surâde veninul în spate,
ultimele ploi, sângerările noi,
în veșnicia mea cu capul în oase stau înecate
ca și cum mi-au părăsit fluturii duhul
pentru un Rai de fum
pentru o talpă invizibilă
de răcoare pe un drum
spre Nicăieri
Ridică-te, Evo, și umblă!
piaptănă-ți părul coadă de galaxie,
înjugată-te la vecie,
poartă-ți rochiile deasupra genunchilor norilor
debarasează sânii de punțile de suspine
- ca de-o durere, rana lui,
i-ai plămânii cer și aer cu totul în vine...
[...] Citește tot
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba Română
Nu-mi place să vorbesc în limbi străine
Eu sunt un vultur, nu sunt papagal
Privighetoarea cântă pentru sine
Un singur cântec, dar e magistral.
De ce-aș vorbi engleză sau germană
Sau graiul rus, francez sau spaniol?
Când limba mea-i balsam de pus pe rană
Izvor de apă vie, nu nămol.
În limba asta mă simt cel mai bine
Ea varsă raze de argint în jur.
Mai dulce e ca mierea de albine
Limba Română, templu de azur.
Ea s-a născut și a-nflorit sub mâna
Lui Dumnezeu în 2.000 de ani.
Regină între graiuri e româna
N-o poate nimeni cumpăra cu bani.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (9 februarie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Uitarea
Dacă acum mi-ar apărea în cale
l-aș întreba
de șapcă
de bicicletă
de sacoșa de pânză cu sticle goale
de "Suceava"
pentru mine
firește!
de cheia franceză
pe care nu o mai găsește nimeni
de lopata aia cu care mi-am
aruncat rugina
de patul în care e bătut un cui
nu știu unde
doar să nu fie ridicat când vine preotul
la bobotează
de cățelul "Ciufulici" care acum e în Anglia
de graurii
înspăimântați de liniștea palmelor
de brad
[...] Citește tot
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Erezia o sută plus
De-o sută de ani mă nasc întruna
Pe Câmpia Română
Pe crestele Munților Carpați
Marea Neagră îmi ștampilează
orice nostalgie europeană
Cu Doina și Miorița
îmi tratez
orice junghi metafizic
Nu-mi pierd vremea
decât atunci când
n-am încotro
Punctele mele cardinale
sunt
Rusia America Dumnezeu și Franța
Dacă n-aș avea atâtea datorii
aș renunța
cu drag
la toți banii
Cu toate
că
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (29 noiembrie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoarea unui copil către mama plecată la muncă
Mamă, de ce nu vii mai repede acasă?
Mi-e dor de tine. Mi-e atât de dor!
Te-ai dus în țări străine, dar ce-mi pasă?
Cine-mi mai spune mie "Somn ușor"?
Eu știu că n-aveam nici un ban, mămico
Mergeam la școală ca un zdrențăros
Pofteam o ciocolată, sau un Cico
În timp ce alții le vărsau pe jos.
Colegii mei vin tot în limuzine
Au bodyguarzi, și bani de buzunar
Dar eu, măicuțo, te am doar pe tine
În poza scumpă, din Abecedar.
Când nu mă vede doamna-nvățătoare
Eu scot fotografia și-o sărut
Colegii-mi spun "orfan", și cât mă doare!
Atâta răutate nu am mai văzut.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (2 august 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Dezamăgiri
(Dedicat scriitorului francez André Malreaux (1901-1976) care a zis: "Secolul al XXI-lea va fi religios sau nu va fi deloc.")
Tot secolul acesta este-o pilulă-amară:
Dorințe, vii instincte, amenințări de groază,
Tehnologii complexe, menite, bunăoară,
Să ne unească - însă mai rău ne-ndepărtează...
Visăm doar preamărire, doar bogății, putere;
Doar vârful piramidei - ca indivizi, ca țară -.
Dorim mari satisfacții, mari funcții și avere,
Distracții nesfârșite, viață de vis, ușoară...
Și vrem toate acestea nu mâine, ci acuma!
Pe cei fără putință care ne stau în cale,
Fiindcă sunt slabi, i-mpingem, le luăm din viață spuma
Sau... de nu-i dăm deoparte, ni-i facem slugi vasale...
Cei ce nu pot să lupte, că-s veșnic ne-mpăcați,
Își amețesc tot visul în mod virtual și-amarnic,
[...] Citește tot
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada unui anti-puritan
Conversau despre Progres, victorios în lung și-n lat,
Despre lumină și despre doamna Humphrey Ward
Nu-i cinstit să se pretindă c-acolo m-aș fi încruntat
Sau c-alergam prin cameră țopăind ca pe bulevard;
Am stat pe scăunel cuminte și poate-am sforăit un pic
Am dat din cap politicos în acel club sau poate sanctuar
Și-am spus, "M-am plictisit, a venit timpul să mă ridic,
Vrea să meargă cineva de aici cu mine la un bar?"
Înțelepții noii lumi cred că mustește-n ei ceva măreț, fecund;
I-ascult plin de multe dezamăgiri și de regrete
Fiindcă în opiniile lor nu găsesc nimic profund,
Iar concluziile li-s orfane de logică și de-argumente;
De ce-aș pune la zid viața simplă de-altădată
Când mie-mi displace să mănânc pe fugă, ceva frugal,
Eu poftesc piure cu cârnați, marca "notat, vin îndată",
Vrea să meargă cineva de aici cu mine la un bar?
Știu unde-s bărbații, atâția câți mai sunt,
Și, vii, furia și concordia gălăgioasă,
[...] Citește tot
poezie celebră de G.K. Chesterton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Franța și religie, adresa este: