Poezii despre Grecia și poezie
poezii despre Grecia și poezie.
Kavafis
1.
Pierdut la marginea lumii grecești,
Ca un scut antic.
Inscripție din care puține litere
Se mai pot citi
Și nu spun decât niște nume vechi.
Parcă și-ar fi copiat poeziile
De pe pietre funerare. Pentru fiecare din ele
A săpat adânc în pupila civilizației grecești.
2.
144 poeme: cimitir - pentru un trup de efeb,
Putrezind în plăcerile interzise ale Alexandriei.
3.
Sufletul poetului spânzură peste fiecare
Inscripție lapidară
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strofe
Când n-ai de-apărat libertatea acasă,
Să lupți pentru cea a vecinilor, da,
Cu gândul la Roma și Grecia, te lasă
Zdrobit pentru glorie, nu pregeta!
A-i face un bine-omenirii e țelul
Suprem, și nu-i altul mai nobil sub cer.
Înalță-i deci sus libertății drapelul
Și-n ștreang de nu mori, vei fi uns cavaler!
poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul lui Schiller
Căuta ce nu a descoperit
Nimeni
Troia
Și o Elenă din Grecia
I-a șoptit
Dăruieste-mi ce nu are preț
Iubirea fără gând de cal troian
Și-ti voi arăta
Unde te am așteptat
Ingropată de vanitate și trufie
Troia
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trimite-mi o zi
Trimite-mi o zi în care să vin,
O zi din lumești calendare
Pe unde iubirea nu moare
Și este un vers din destin.
Trimite-mi o poartă prin care să trec
Ușor ca-ntr-o veche poemă,
Să-mi pun din iubiri diademă
Și șal de lumini, mitul grec.
Deschide-mi încet o fereastră,
Va fi între spațiu și timp
Și zeii vor scrie-n Olimp,
Legende cu dragostea noastră.
rondel de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul
anunță cetății, pămîntului că ploaia există,
anunță oamenilor că au datoria să spere. Un poet
în fața unui cer ars, în fața unui cîmp pîrjolit
și care nu e în stare să cînte și să creadă în ploi,
să ne aducă aminte că ploaia există, că ea va înflori
pămîntul bolnav,
așadar un poet care nu e profet al speranței,
un poet cu buzele arse care nu simte nevoia să cînte ploile
lumii
n-a înțeles că poezia e în primul rînd o formă a speranței.
La ce bun poetul, în vreme de secetă?
Să cînte ploile tocmai atunci,
Cînd avem cea mai mare nevoie de ele, cînd ne lipsesc și
ne dor,
cînd soarele arde și mîinile miros a îndoială,
cînd arbori de nisip se risipesc la cea mai mică adiere,
cînd amintirile au gust de eroare și speranța e un cuvînt
[...] Citește tot
poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Malaxor
poetul în împărăția lui cu doctori minus și cu mii de oameni depresivi
poetul el acest magnat al timpurilor viitoare
simte jigodiile vieții și acești neica-nimeni ai politicii sau ai poeziei
care parvin și acaparează spectrul lumii prezente
într-un vesnic delirium tremens poetul scade factura vieților trecute și își învață corifeii
că Platon nu este vreun grec ce dansează sirtaki
iar democrația nu este tot una cu falocrația
damele au pătruns în aula magna universul
conspiră și se nasc tot mai multe femei
care conduc avioane sacrifică bărbații și scriu o poezie-manifest
pruncii lor nu semănă cu niciunii pătrund
în malaxorul toamnei deja frustrați
ordinea poetului este ordinea lumii îngerești
cu buni și mai puțini buni
fideli și mai mult infideli
sfinți pe de-a întregul sau de-a dreptul malefici
poeții au atacuri de panică la fiecare respiro
și nu își îngăduie unul altuia niciun șah mat
[...] Citește tot
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Malaxor
poetul în împărăția lui cu doctori minus și cu mii de oameni depresivi
poetul el acest magnat al timpurilor viitoare
simte jigodiile vieții și pe acești neica-nimeni ai politicii sau ai poeziei
care parvin și acaparează spectrul lumii prezente
într-un veșnic delirium tremens poetul
scade factura vieților trecute și își învață corifeii
că Platon nu este vreun grec ce dansează sirtaki
iar democrația nu este totuna cu falocrația
damele au pătruns în aula magna universul
conspiră și se nasc tot mai multe femei care conduc avioane sacrifică bărbații și scriu o poezie-manifest
pruncii lor nu semănă cu niciunii pătrund
în malaxorul toamnei deja frustrați
ordinea poetului este ordinea lumii îngerești
cu buni și mai puțin buni
fideli și mai mult infideli
sfinți pe de-a întregul sau de-a dreptul malefici
poeții au atacuri de panică la fiecare respiro
[...] Citește tot
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri antice
Sintetizând gândirile celebre,
Din toate timpurile ce-au trecut,
Cu tradiții în descrieri superbe,
Când totul era la început.
Te mișcă teama pentru zei,
A cântărețului elen Homer,
La Sofocle destinul unei femei,
E naivitate, dar eu o prefer.
La toți anticii eu am găsit,
În orice vers sau frază, originalitate,
Oare ce facultate au absolvit,
Atunci departe în antichitate?
Nu exista Oxfordul, nici Sorbona,
Nici diplome bune de înrămat,
Atunci de unde a scos pe Antigona,
Sofocle? Unde oare a-nvățat?
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când oamenii ajung pe vârful unui deal
Când oamenii ajung pe vârful unui deal
Dumnezeu se apleacă spre ei,
Le scurtează limbile și le prelungește brațele.
Cei mai puțin puternici au o viziune a morții lor,
Înainte de a fi lună plină
Noile batalioane se vor ridica,
Batalioanele albastre.
Nu va fi încă lună plină
Când copiii schimbării vor cădea
În fruntea noilor batalioane,
Batalioanele albastre.
Smintelile și virtuțile vor fi strivite-n picioare.
O biserică și un tâlhar vor cădea împreună.
O sabie va veni-n ajutorul celor orbi
Îndrumată de Dumnezeu, fulgerând pentru a face semn,
Legănând un crez ca pe o cădelniță
În fruntea noilor batalioane,
Batalioanele albastre.
Unelte ale impulsului naturii în marș,
[...] Citește tot
poezie de Stephen Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fascinația lumii tale, iubite
Iubite,
Ne cărăm păcatele în geamantane
Noi păgânii locuitori în templul lumii profane-
Poate vom ajunge să înțelegem înțelepciunea celor vechi,
Starea de geometrie și de grație a lucrurilor,
Misterele eleusine și orfice ale strămoșilor tăi
Prin liniile perfecte ale Partenonului
M-am întrebat adesea dacă se mai poate depăși
Ceea ce este unic pe podișurile spiritului?
Pe pragul unei noi lumi de mucava
Aduc acestui popor iubitor de idoli,
Acestui popor care te-a zămislit pe tine,
Îndrăgostitul meu pururea mâhnit,
Cântări pentru geniul său creator.
Fermecată de lumea sofiei,
Am pătruns în adâncurile minții tale
În lumea sufletului tău de înaripat,
De exilat, ca și îngerul, care are o viață dublă
Și trăiește simultan în două lumi paralele.
Te rog să mă citești ca pe o amintire neîncepută
[...] Citește tot
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Grecia și poezie, adresa este: