Poezii despre Soare și astronomie
poezii despre Soare și astronomie.
Sunt conștient de toate înălțimile,
În miezul Soarelui stau mut.
Am terminat cu timpul și cu faptele,
Jocul meu cosmic s-a sfârșit.
catren de Sri Chinmoy
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pastel cosmic
îmbrățișarea glasurilor
în cerurile crude
cutremură ecoul luminii
departe soarele lipit de o geană
își legăna speranța
în crestele norilor
curgând
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ospățul cosmic
Soarele e foc ce arde
în bolta cerului-cuptor.
Luna, degeaba nu șade.
Împodobește-acel decor.
Planetele-pâini rumenite
cu căldura infernală,
Gata-s să fie servite,
la masa universală.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cineva
Vino la căpătâiul bolnavului, soare,
Mângâie-i obrazul
Cu raza ta de rădăcină a vieții.
Cerule, bântuit de atâta energie cosmică
De la mii și mii de sori și stele,
Energie atât de miraculoasă,
Ți-am cerut o fărâmă,
Te-am implorat în genunchi,
Dacă nu mi-ai dat
Păstreaz-o pentru tine
Și să ți-o bagi în ochi.
Strângeți-vă în jurul meu, prieteni,
Vino, Doamne, și Tu și plânge-mi de milă.
O să-mi facă bine hohotul vostru,
Aduce a viață.
Cineva taie cu o foarfecă
Drumurile mele,
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu din Puntea
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Evadare
ciudată trezire a stelei
născută din novă
ce putere nedreaptă
poate să aibă
praful cosmic
asupra mulțimii de poduri
intergalactice
sunt umbra lui doi
ah!
minusculă viață
te voi închide cu cheie de sori
în urechea internă
a câinelui meu orb
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- dragoste (vezi și iubire)
Dragostea
dragostea,
este eternitatea sufletului dăruit pentru a iubi,
este un dar divin ce izvorăște din interiorul nostru,
este bucuria inimii atunci când privește ineriorul sufletului,
este cerul albastru al infinitului,
este cosmosul cu luna și cu stelele,
este soarele ce încălzește pământul,
este gândul pruncului atunci când o vede pe mama sa,
ești tu, iubita mea, în brațele mele, dragostea mea,
ești dragostea însăși.
dragostea.
poezie de Silviu Petrache (septembrie 2009)
Adăugat de Silviu Petrache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet trecător
Într-un oraș cu mult soare,
azi, simt palpitînd inimi
într-un tempo democrat.
Un trecător banal
balansează într-un colaps,
spulberîndu-mi gîndurile,
politizate și ele,
pentru salvarea unui vis
prăbușit.
Reculeg materia din cer
și o preschimb
în cosmos anesteziat.
Aici, într-un spațiu poetizat,
nici nu ți-ai dori să iradiezi
între glorie și epos.
Așteptîndu-mi întîrziat pașii,
[...] Citește tot
poezie de Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mercur
Planetă lentă, capricioasă,
ciupită de vărsat meteoritic precum Luna,
sferă cu suflet greu și inimă de fier,
unde o zi durează cât o lună pe Pământ,
unde nu poți să spui vreodată
"vine ziua" sau "vine noaptea" - sau "pe diseară" -
căci jumătat' din tine arsă-i pe vecii de Soare,
pe când cealaltă parte-ți zace-n gheață și-n veșnic întuneric,
fără ca noaptea neagră să-ți fie luminată de vreo lună...
Sărmană bilă cosmică pustie,
care mereu slăbești, făcându-te din ce în ce mai mică,
cum să-ți opresc slăbirea, căci meteoriții nu-ți îngroașă coaja?
Coboară deocamdată-n visul meu
să plângem împreună de însingurare!...
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Absolutul
Nici minte, nici formă eu doar exist;
Voința și gândul acum au încetat.
Sfârșitul dansului Naturii,
Sunt Ceea ce am căutat.
Pe un tărâm de Fericire pură, absolută,
Departe de cunoscător și cunoscut,
Simt un imens repaus până la urmă
Și la Acela doar mă uit.
Cărările secrete ale vieții le-am trecut
Și Țelul meu am devenit chiar eu.
Adevărul Imuabil mi s-a revelat:
Sunt Calea, Sufletul și Dumnezeu.
Sunt conștient de toate înălțimile,
În miezul Soarelui stau mut.
Am terminat cu timpul și cu faptele,
Jocul meu cosmic s-a sfârșit.
poezie clasică de Sri Chinmoy
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul meu
Visez să fiu semănător de stele,
Sub plugul de argint al Ursei Mari,
În brazda cerului să înalț castele,
Un Paradis de trandafiri solari.
Să-mi fie sfera nopții simfonie
De rodnice mișcări și armonii,
Cu galaxi-nflorind ca o câmpie,
Un labirint gingaș de melodii.
Și toate împerună să îngâne,
Un trup imens de om Dumnezeiesc,
Ce-a semănat la început de lume,
Un Paradis de stele ce plutesc.
Visez să fiu semănător de stele,
Sentința verbului să întrupeze iar
Din cosmosul de suflete rebele
Un Paradis de haruri pentru har.
poezie de Rodica Elena Lupu din Voi trăi... clipa (2008)
Adăugat de Rodica Elena Lupu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Soare și astronomie, adresa este: