Poezii despre Soare și nisip
poezii despre Soare și nisip.
Cea mai infamă fiară e prostu-mbogățit,
Căci el se crede mare și vrednic în tot chipul,
Vezi soarele nu poate să ardă ca nisipul,
Deși nisipul este de soare încălzit!
catren din Mahabharata, traducere de George Coșbuc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nisip
O boală a cerului
se citește
în umbra cadranelor solare
că numai celula clepsidrei
preface nisipul în timp
viața femeii
dureros împărțită
în luni de așteptare.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte de nisip
Peisajul acesta
îmi vine perfect
zic
trăgându-mi cerul
deasupra capului
Și-n jur
tăcerea
devine
brusc
subterană
(Iar
soarele
o-ntunecată
rană)
poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem în interval V
[tulburătoare e lumina
ce a trecut prin nisip
căci sânge a scos
în cortina văzduhului
trasă peste soare]
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă am înțelege că suntem nisip
Dacă am înțelege că suntem nisip
am fereca ferestrele și ușile
să-mpiedicăm vântul să ne descompună.
Și-atunci ne-am plimba pe plajă
în zilele cu soare
pentru a acoperi golurile pe care le avem în corp;
ne-am contopi bucuroși cu orice recipient
pentru a-i putea fura forma și mirosul.
poezie de Menotti Lerro din Poeme alese, Genesi, Torino, (2013), traducere de Simona Sămulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vara poem diamant
Anotimp
sezon estival,
cu multă căldură,
nisip, plajă, apă, valuri,
vacanțe la mare sau munte...
Cu parfum de flori
ce zâmbesc suav
la Soare
vara.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre întuneric și lumină
Când moare noaptea în zori,
din întuneric naște lumină.
Când sădim în nisip flori,
din pustiu facem grădină.
Când pe cer soarele moare,
cu el moare și lumina.
Întunericul apare,
un pustiu este grădina.
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deșertul poem diamant
Întindere
de nisip
cât un ocean
când soarele nemilos încinge
cu razele sale tot pământul
arzând necruțător orice plantă
trecătorul grăbit căutând
iluzia unei
oaze.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre himere
Cerul s-a prăbușit în umbră,
iar valea s-a ascuns și ea.
Tenebre dau năvală sumbră,
apoi ating și stânca mea.
Precum un demon tern eu urlu
la luna ce se naște-n nori,
fiorii mă cuprind când umblu
prin lumi lipsite de culori.
Cu vânt săltat de prin nisipuri
alerg prin văi întunecate.
Cu gând pierdut printre nimicuri
las soarele, pierdut, în spate.
poezie de Andrei Pavel
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când toamna o să vină cu frunze ruginite...
Când toamna o să vină cu frunze ruginite,
Ce-n stoluri au să cadă pe-al morii eleșteu,
Când vântul o să bată prin porțile-nvechite
Și-acolo unde roata se-nvârtea mereu,
Am să m-așez aproape de zidul cel batrân
Cu iederă, sub care se spulberă nisipul,
Și-acolo cu privirea pierdută-o să rămân,
Când soarelui și mie ni se va stinge chipul.
poezie clasică de Jean Moreas din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ioan I. Ciorănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Soare și nisip, adresa este: