Soare şi râs

Când totul ţi s-a împlinit
Şi râzi, în soare, fericit
Visele - flori inedite
Tremură neliniştite

catren de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi tremură sub vânt

Soarele va cădea iar

pe deal
mestecenii fac semne

şi tremură sub vânt
florile nimănui

ciobanii râd
a mai venit o seară.

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vântul mângâie salcâmul,
Florile lui râd în soare.
Azi m-a obosit rău drumul.
Salcâmul îmi dă răcoare.

catren de Dumitru Delcă (mai 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbră cu imaginaţie

Pe-o umbră cu imaginaţie
Desenez o inimă cu graţie,
Desenez buzele-n cuvinte
Şi fluturii cu aripi infinite.

O pasăre ciuguleşte uşor
Din visul ce curge în zbor,
Tu râzi, umbra dispare
Sugând lapte din soare.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A venit primavara

Iată cum soarele se pleacă,
voios,
‘naintea mea;
Fiecare floare,
fiecare frunză,
fiecare zumzet,
fiecare adiere de vânt
mă îndeamnă a râde.

Copii cerşesc, încă.

poezie de Raluca Maria Ganciu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despărţire

Vara de-anul viitor? Vara următoare?
Cu noroc, vom mai sărbători câţiva ani cu brio,
Cu râsete, cu băuturi, cu soare –
Apoi, lacrimi, aeroporturi, gări... şi-adio.

poezie de Wendy Cope, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenii mei din pământ

Prietenii mei din pământ
Aşteaptă întâia zăpadă,
Atunci le va da Duhul Sfânt
Puterea să iasă, să vadă.

Ca grâul ei vor încolţi
Ca iarba vor râde la soare
Şi trîmbiţa-n cer va vesti,
La toţi, Învierea cea mare.

Acum e nevoie de ei
Acum să le cerem dovada,
Uşori sunt, şi-atâta de grei
Pe cai nărăvaşi ca zăpada.

...

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alunec

alunec prin urechile acului.
îmi ţes timpul
pe pânza de apă a lumii.
păianjen de gând
arunc firimiturile de viaţă
în tâmpla iernii.
din soare,
doar floarea ştie să privească zidul.
îl sfarmă în pumni de culoare,
inventând simfonii.
tiparul e clasic.
cerul râde.
e bine.
atât de bine...
noi nu.
nu ştim.

poezie de Anne Marie Bejliu (17 decembrie 2011)
Adăugat de Anne Marie Bejliu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebare fără răspuns

Mâine
nu ştiu dacă e soare
sau dacă va ploua,
dacă copilul va râde
sau va plânge.
Să-ntreb chiar noaptea
ce ne desparte...
Mi-e teamă
ca răspunsul
să nu fie
ca numele
ce-l poartă.

poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arşiţă

soarele trimite ciutura arsă
peste florile albe ce râd
nimic nu îmi pare a fi ci este
moartea o dulce stare de spirit
în care mă lichefiez şi atât...

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!