Poezii despre Soare și viticultură
poezii despre Soare și viticultură.
Ca o viță de vie
Ca o viță de vie sunt eu,
care iubesc Soarele!
Și-mi voi întinde lianele
pe stejarul argintiu în razele dimineții,
ca să fiu stăpâna infinitului...
poezie de Iulia Mirancea (31 iulie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Struguri
Soarele a căzut în panere,
Albastru, violet, auriu,
Soarele dealurilor mele,
Soarele dulce pe care îl știu.
Strugurii mei, luminile mele,
Gem în panerele lumii,
Soarele din viile acestea mustoase,
Soarele căzut pe mâinile tale.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țară
Pe dealuri se-naltă solare
podgorii albastre și sonde.
Râuri spre alte seminții
duc slava bucatelor blonde.
Țara și-a-mpins hotarele
toate până în cer.
Pajuri rotesc minutare în veșnicul ceas -
peste câmp și oier.
Fluturând în vesminte
de culoarea sofranului,
ard fetele verii ca steaguri
în vântul și-n râsetul anului.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintire
Pe dealul de podgorii, roș, cădea,
În poala serii, soarele încins.
Gemea amurgu-n brâu de flăcări prins
Și ca un om bolnav se zvârcolea.
Pe drumul alb cu stâlpi de telegraf,
Treceau cirezi de boi șoldii și vaci
Și din chervane-aeriene saci
Cu neguri plini, zvârlea un nor seraf.
O pasăre vâslea spre cuib, domol,
Mugea o vită poticnită-n jug.
Arsese ziua undeva pe rug
Și scrum din trupul ei plutea în gol.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dăruire
Din zori și până seara
mă numesc dimineață.
Noaptea numele meu
e luceafăr
pieptănat de
viile făcli
ale nopții albastre.
Soarele îmi soarbe
roua din suflet
toată ziua până-n
pragul amurgului
pentru ca luna
să mi-o dăruie mereu.
poezie de Violanda Georgescu din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodență "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Al tuturor...
El a plecat din munți ca un izvor,
Vuind impetuos, sclipind la soare,
De sus se-ntoarce, preschimbat în nor,
Cu ploaie caldă, binefăcătoare.
Dă sevă rădăcinii încordate,
Înviorează tropotul de cerbi...
Când spală colbul adunat pe ierbi
Îi curg în suflet valuri tulburate.
El nu-i numai al lui: e-al meu, al florii,
Al brazilor, al coaptelor podgorii -
Și-i totuși el, atât de neștirbit!
N-arată ce lumini în el scânteie;
Doar când se odihnește, însorit,
Fără să vrea aprinde curcubeie.
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uite, pe dealuri rosii
Uite, pe dealuri rosii, podgoriile ard.
Zorelele cu roua in pleoape rad pe gard.
Vazduhul dimineata e limpede si rece.
Nimic nu s-a schimbat si raul inca trece
Cu ape stravezii sa cante-n roata morii,
Dar, undeva, sub zare, in palcuri negre, norii
S-au adunat, - si cerul pe unde porumbei
Cu aripile albe aduna funigei
il vor surpa curand, intunecati si rai.
De-aceea-ngenuncheat, iti spun: in ochii tai
Culege, azi, lumina din mine si din soare.
Cad stelele in piept, se prabusesc frunzare.
Mi-e teama, vreau tristetea sa n-afle unde sant,
Ca pe-o samanta-n toamna ascunde-ma-n pamant.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Natura nenaturala
prin acea iarbă deasă mi-am alergat sufletul
era cu un pas în față
l-am ajuns la fântâna cu apă sărată
mi s-a părut că mă cunoaște de undeva, a tresărit
încercând să-l ating am spart oglinda mamei,
ne-am tăiat amândoi în cioburi
eu plângeam, el râdea
dintre cioburi am răsărit amândoi într-un copac uscat
a venit o ploaie, a trecut un soare peste noi
acum ne împărțim mugurii
doi la mine, doi la tine
ce viță de vie frumoasă
crezi că e fericită?
poezie de Dan Constantin Muresan
Adăugat de Laura Istratescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec pictat
să vorbim limba frunzelor
care părăsesc ramul.
să vorbim limba rozelor
care ard în bătaia soarelui.
să vorbim limba nucilor
care și-au aruncat în văzul prădătoarelor
camășile verzi.
să vorbim limba viilor
în care locuiesc dintotdeauna
sperietorile.
să vorbim limba unor șerpi încolăciți
de stâlpii caselor.
să vorbim limba orologiilor
cocoțate în vechile piețe.
să vorbim limba asta de pământ
aninată deasupra inimii mele
ca o ceramică de Horezu.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea bazaconiilor
Noaptea e anotimpul meu preferat!
Atunci e umbra albă
și verdele e frunză
iar bălțile plouă...
plouate pe obrajii de rouă!
Atunci se lasă stele
în cozonaci umplute
și morții pun fiori pe patul viilor
curățate de zori.
Atunci în loc de soare
cad ouă din copaci
și printre case
o bufniță în raze
strălucește
în coajă îngerească
albușul înnegrit
din gălbenuș de draci.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Soare și viticultură, adresa este: