Spania şi viaţă

* * *

Mânii, iubiri - ne-au frânt!
Vai, ochiul plânge, plânge!
O, Cehia plângând!
O, Spania în sânge!

Furi, munte, - negru nimb,
Lumina cu încetul...
O, Tată,-i timp, e timp
Să-Ţi dau napoi biletul!

Refuz să fiu - refuz!
Refuz această viaţă
În Bedlamul ursuz!
Refuz cu lupii-n piaţă

Să urlu! - o, nu pot.
Şi cu rechini bezmetici
Pe şes refuz să-not -
Pe spate. - Ochi profetici.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marina Ţvetaeva din Poezii (11 mai 1939), traducere de Aurel Covaci
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem alb

Motto:
Te quiero
(Dintr-un cântec popular spaniol)

Poate că spre tine-ndreptasem acest gând
devenit cuvânt
Poate că spre tine-ndreptasem acest cuvânt
devenit sânge
Poate că spre tine-ndreptasem acest sânge
devenit făptură
Poate că spre tine-ndreptasem
această iubire şi ură
Poate că spre tine-ndreptasem
această nefiinţă
pe care tu ai primit-o
şi tăcând zâmbind şi privind
ai învăţat-o să tacă
(deci să strige)
să zâmbească
(deci să plângă)

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu din Ultimele (1971)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măsura Spaniei

Am schimbat oraşele de câteva ori
iar trecutul meu este-o lungă uitare
Noaptea precedată de umbre ajunge-aici
şi-întotdeuna se dovedeşte inutil s-o repudiez
Voi muri într-o zi şi cunosc atât de puţin despre viaţă
Viaţa este periculos de simplă
Viaţa viaţa simplă este brutală
Dar când vine inocentă primăvara cu capul descoperit
mă simt invulnerabil şi iau iarăşi totul de la capăt
Luna martie este frumoasă când se-apropie de noi
cu promisiunile primului pas spre vară
Sunt întreg în acea perioadă iar zilele devin ale mele
Eu nu reprezint nimic dar vara există
Inima mea cântă
Toate acestea sunt măsura Spaniei
viaţa viaţa mea atât de ciudată

poezie de Ruy de Moura Belo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pictura cu crin

Şi aş dori să te păstrez
In clipa aceasta de strălucire
Ca pe-o floare, care se dăruie singură
Unei picturi cu sfânt.
(Vezi arhanghelul cu crinul în mâna.)
Sigur, eu nu sînt sfîntul!
Dar îmi place imaginea şi o păstrez.
Azi-noapte am ascultat spovedaniile complete
(Volumul II sau I?)
Legate în piele, oricum.

Cum se mai aduna şi viaţa noastră!
Ca un film de desene animate,
Făcut din cuvinte scrise.
Ce nevoie avem de aceste priviri în urmă
Şi toate aceste intimplari
Mai mult sau mai puţin necesare,
Pe care, până la urmă,
Sintem tentaţi să le credem chiar fericite?
Sint insaşi viaţa noastră cu gust amar

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Virusul nu face deosebire

Mă uit cu mare uimire
cum pe-întreaga omenire
corona pune stăpânire.
Nu face deosebire.
Nu ţine cont de naţie,
Nu-i intrăm în graţie.
Fie chinez sau japonez,
fie român sau albanez,
spaniol sau chiar francez,
italian sau anglican
american sau german...
Ea pe tot globul s-a întins,
Pe toţi în casă ne-a închis.
Nemulţumită cu atât,
Pârdalnica vrea mai mult.
Ne trimite-n carantină.
Apoi fără nicio vină,
Sufletul din noi îngheaţă
Şi ne lasă fără viaţă.
Ea nimic nu ocoleşte

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (29 martie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Roosevelt

Cu o voce din Biblie sau cu versuri de-ale lui Walt Whitman
Ar trebui să vin acum spre tine, Vânătorule!
Primitiv sau modern, simplu sau complicat,
tu semeni puţin cu George Washington şi mult cu Nimrod.*
Tu eşti Statele Unite,
tu eşti viitorul invadator
al Americii noastre cu sânge indian, o Americă naivă
care se roagă încă lui Isus şi vorbeşte încă spaniola.

Eşti un exemplar falnic şi puternic al rasei tale;
eşti cultivat, eşti abil; eşti opusul lui Tolstoi.
Când vine vorba de domesticirea cailor sau de uciderea tigrilor
eşti un Alexandru Macedon, un Nabucodonosor.
(Tu eşti un profesor de energie,
cum spun ţicniţii din zilele noastre.)
Tu crezi că viaţa este foc,
că progresul este o erupţie;
unde pui glonţul
acolo pui viitorul.
Nu.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Ruben Dario, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răgazul lui Nero

Nero nu a fost deloc îngrijorat când a auzit
ceea ce avea de spus Oracolul din Delfi:
" Atenţie la vârsta de şaptezeci şi trei de ani."
Mai era destul timp pentru distracţii.
Avea doar treizeci. Răgazul
pe care zeii i-l acordaseră era mai mult decât destul
pentru a face faţă viitoarelor pericole.

Acum, un pic obosit, se va întoarce la Roma –
dar, după toată acea călătorie dedicată întru totul plăcerilor,
oboseala era agreabilă:
teatre, petreceri pe terase, stadioane...
seri în oraşele din Ahaia...
şi, mai presus de orice, deliciul trupurilor goale...

Cam atât despre Nero. Departe, în Spania, Galba
îşi aduna şi-şi antrena oastea –
Galba, în cel de-al şaptezeci şi treilea an al vieţii sale.

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seară spaniolă

Trup legănat între dans şi desir
Mâni svelte îmbrăţişând castaniete
Armonii repetate, amintind de sonete,
Ay, ay, inimă frântă de Gualdaquivir

Zbatere, zbucium, deabia mai respir,
Songuri barbare coapse mângâie,
Ochi aţintiţi, pătrunşi de magie,
Ay, ay, inimă frântă de Gualdaquivir

Crescendo de ritm, ghitare-n delir,
Zgâlţâind setea de viaţă plafonul
În urlet de başi, gâfâie semitonul
Ay, ay, inimă frântă de Gualdaquivir

Ratate trăiri? Adormit elixir?
Sinucigaşi bemoli pe portative,
Bravezi, trufaş, privirile lascive
Ay, ay, inimă frântă de Gualdaquivir

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânul emana

un miros de mucegai
şedea în fotoliu
şi ne spunea poveşti din ovidiu
ne ţineau cu sufletul la gură
erau poveşti cu oameni care se transformau
în animale în copaci în stânci
bâtrânul era slab şi gârbovit

noi ascultam poveştile
lui despre metamorfoze
femeile deveneau foarea soarelui
păsări şi lilieci şi păianjeni
bărbaţii se transformau în porci
în şerpi în pietre în aer

nu ştiam că erau poveşti
din ovidiu şi nu conta prea mult
poveştile bătrânului alunecau adeseori
în spaniolă sau latină
uneori ne oferea pilde sau dictoane

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Castele-n Spania (Lui Cincinat Pavelescu)

De-ar vrea norocul să-mi zâmbească
Şi să câştig la loterie,
Aş duce-o viaţă-mpărătească,
Ascuns să nu mai mă găsească
În timpi de ani, fiinţă vie.

N-aş vrea să am măriri deşerte,
N-am nici-o sete de renume,
Aş înălţa mereu concerte
La adăpost de griji şi certe,
La adăpost de om şi lume.

În colţ tăcut de vreo Sahară,
Castel aş pune să-mi zidească,
Şi scuturat de-orice povară,
Aş ridica spre ceruri scară,
De-ar vrea norocul să-mi zâmbească.

Ca-n basme masa mi s-ar pune
Şi s-ar deşterne tot ca-n basme,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Alexandru Macedonski din Excelsior (1895)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!