Poezii despre actorie și artă
poezii despre actorie și artă.
Mi-a spus floarea
Cineva mi-a spus că sinceritatea
e o prostie
amăgirea
fiind o artă în actorie
dar eu îi arăt floarea
care nu-și schimbă culoarea
să atragă mirarea
sau plopul ce nu face cireșe
să-i cânte priveghetoarea...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Actorul
O, biet actor
O, biet artist
Rolurile mor
Viața e un teatru trist.
Actorul a ieșit în stradă,
Să-și cumpere ceva salam,
Era în haine de paradă,
Ca Voievod peste un neam.
Printre mașini, printre tramvaie
Actorul se grăbea firesc
Urma să vină-un nor de ploaie
Perucile se dezlipesc.
Și când s-a așezat la coadă
Cu paloș, mantie și scut
Deodată oamenii din stradă
Ca Voievod l-au cunoscut.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Spectacolul
timpul se revarsă netulburat
pe efemera scenă
artiștii își strigă rolurile
mereu tragicomice
călcându-se în picioare
fiecare dorindu-și un loc în față
unii crezându-se mai actori decât alții
la final se trage cortina
și vântul stinge reflectoarele
punând în loc de epilog
o liniște apăsătoare
în nemărginita sală cu un singur stal
mereu ocupat de același spectator
aplauzele sunt mute
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne mor valorile...
Un ultim act, cortina a căzut
Piesa intitulată "viața" s-a sfârșit.
Și-n sală liniștea s-a așternut
Pentru actorul nostru îndrăgit.
Și cum pe noi să nu ne doară
Când vedem valori în anonimat?
Li se pronunță numele-n țară
Doar când dintre noi au plecat...
Românie, n-ai pierdut doar tezaur,
Ci și artiști, poeți, valorile-adevărate.
Persoane speciale, cu suflet de aur
Răpite de nemiloasa și urâta moarte.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (27 septembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spectacol
În mână un buchet de flori din grădiniță,
Și-n ochi speranțe mari spre ziua ce-o să vină,
O văd cum iese-afară, frumoasă, în rochiță,
Trotuarul e o scenă iar ea e în lumină.
O văd cum stă pe bancă și-i tare fericită,
Și mă apropii iar împins încet de dor,
Apare alt actor și-i cântă, și-i recită,
Iar eu rămân în spate un simplu spectator.
În mână flori uscate așteaptă ziua care
A fost întârziată mai mult de zece ani,
Să fie-aceasta oare o noua încercare
Să le găsesc căminul acestor ochi orfani?
O văd pe-aceeași scenă în aceeași lumină,
Și mă îndrept spre ea timid și gânditor,
De unde-aveam să știu că el iar o să vină,
Și eu o sa rămân același spectator.
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lung îi drumul artistului
Pe un cuib de flori, ciocârlia moartă
Lume, lume adunată-n hoardă!
Plâng și vulturii cu-nmărmurite
Sunete,.. ce acum sunt împietrite.
Pe discuri negre-n ochii morții
Când coasa-ți taie ața sorții..
Să zbori de aici din colivie
Spre altă lume ce-o să-ți fie
Scena stelelor de mult apuse
Cu actori artiști și poeții!
Ce-au cântat, pictat și în stropi scrise
Și-au lăsat sufletul cu toții
Să încânte din a lor sărăcie
Lumea c-un strop de fericire
Nestiind din câtă nefericire
Ne-au dăruit cu patos bucurie
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Compozitor
O netemeinică apelare
Doar de muzicieni, de sunet
Ca și cum libretist n-o are
Sau n-ar avea și el răsunet.
Identic cu romancier,
Poet, pictor sau eseist,
Astronom desenându-mi cer,
Actor pe scenă sau artist.
Prozaic poate fi chimist
Ce din soluții se compune
Și proiectant, un colorist,
Zugravul, modelist, pop-june.
E-operatorul de mixaj,
E bar-made sau un bucătar,
Este șotronul pe pavaj,
E editorul de la ziar.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din greșeală
Îmi place să hulesc
tot ce iubesc la tine, în
toate diminețile-mi
înfrigurate cu nin-
soare prin gânduri, iar
blestematele tale degete
lungi, de talentat
artist intrigant,
din greșeală, îmi
scriu arii pe a-
cordul lunii.
Sigur,
e ridicol! în-
că nu s-a împlinit nici
prânzul, așa că luminile
astrelor nu au cum
să intre prin
ferestrele-mi fâlfâite
grosolan de vânturi
ce-ți tulbură părul
[...] Citește tot
poezie de Carmen Ciornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sacra banalitate
Ea și El
Sunt la fel,
Fiecare cuplu este sfânt,
Dar ca noi,
Ca noi doi,
Nu e, totuși, nimeni pe pământ.
Pe toate scenele din lume
Mereu, mereu același nume
Mereu, mereu, mereu aceiași doi,
Un El și-o Ea, aceeași dramă
Până ce ea devine mamă
Și-aceia doi suntem, suntem și noi.
În Biblie și Odiseea,
Mereu bărbatul și femeia
Într-o-ncleștare fără de sfârșit,
Cu sinucideri și speranțe,
Cu ministere de finanțe,
Impozit care trebuie plătit.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Manifest pentru mileniul trei (1986)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumusețe
Femeia casnică... acasă,
Ea pune masă, strânge masă,
De sine nu prea îi mai pasă,
Când și-amintește spune... lasă!
Femeia mamă... o zeiță,
E doctor, doamnă, e actriță,
Mai cară câte unul... criță,
E un artist... o sculptoriță
Cioplește vieți de prunci, îi crește,
Îi suduie, dar îi iubește,
De tot ce-i rău îi ocrotește,
Iar de-s bolnavi îi îngrijește
Femeia singură... cochetă,
Mai aranjată, mai discretă,
Cumva văzută desuetă,
O fericire... incompletă
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre actorie și artă, adresa este: