Poezii despre ambulanță și timp
poezii despre ambulanță și timp.
Îngerul Patrick Ekeng
Într-o seară de mai, ultima etapă
Disputată-acasă, în "Groapă"
Cu toții ne pregăteam
De finala ce mult o așteptam.
Dar în minutul 71 de joc,
Am intrat în stare de șoc.
Când Patrick s-a prăbușit
Și nu și-a mai revenit...
Iar o "rapidă" ambulanță
Ce trebuia să-l readucă la viață
Pe teren, târziu a intrat,
Greu de tot s-a mai mișcat...
Iar după o oră de resuscitare
Nu a mai avut scăpare...
Lângă Cătălin te-ai dus,
Acum ne privești de Sus.
Nu meritai așa soartă,
N-o să te uităm niciodată.
Cu gândul la tine ne ducem
[...] Citește tot
poezie de Alina-Georgiana Drosu (6 mai 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Cineva a secerat aseară
Caii verzi ai poeziei mele.
Mirosea a iarbă și a ceară,
A dogoarea soarelui pe piele.
Aș fi vrut să sun la ambulanță:
"Alo, hai, salvează ce se poate,
Trei idei, o ultimă speranță,
Înțelesul vorbelor deșarte!"
Dar ce rost, că lumii nu ii pasă
Dacă-n mintea plină de fiori
Când se-arată luna ca o coasă
Vin doar caii verzi să pască flori.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Podul
erai frumoasă
așa cum zăceai
cu fruntea lipită de cer
și coama adâncită în ape
ca o icoană nedeslușită erai
în gâtul pescărușului
ce nu te vroia în preajma lui
să nu-ți tulbure visul
în așteptarea dimineții
doar felinarele de sus ardeau
ce taină ce mister
din cei rămași pe pod
câțiva se retrăgeau în alge
alții în ochiul viu al sării
tu erai nefiresc de frumoasă
cu talpa prinsă-n nisip
și gâtul fluid asemeni sinucigașilor
secundă a mea
de undeva din vaier de timp
[...] Citește tot
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păpușa lui Tataia
Cerul își trage pe cap gluga de nori
cusută cu fir de noapte
luna își mută ochii pe partea întunecată
din sirena ambulanței urlă moartea
l-au luat pe Tataia
nu o să-l mai văd
păpușa lui îi plânge urma pe bancă
îmi amintesc cum umblam
cuvânt lângă cuvânt
prin mine
urmărind parcă un film trist
mă așez lângă ea
între noi golul lui Tataia
locul lui în junglă
unde patru ani și a vânat leul
la fel ca el
filosof și alcoolic
[...] Citește tot
poezie de Relu Cazacu (21 aprilie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cliché
Un om și o femeie
un accident auto
între o mașină veche și o altă mașină, mai veche.
Circulația a fost deviată,
așa că ei s-au întâlnit într-o zi la sensul giratoriu;
cum traficul era congestiont s-au tamponat,
el și ea ca două vehicole.
Promisiunile lor sunt primele care vor fi încălcate,
dar minciunile vor mai supraviețui câteva zile,
deși cu dezamăgiri din ce în ce mai mari.
Cerul se vede zdrențuit prin apărătoarea de vânt a geamurilor,
iar acomodarea cu paguba va devora jumătate din primăvară.
În întuneric, secretele și colții dorinței
ies la suprafață, iarăși și iarăși.
Câți știu cum să navigheze prin labirintul regulamentelor de circulație?
Și datorită jurămintelor, mai ales, chestia asta doare;
iată, încă o dată se dovedește neputința voinței.
După o asemenea rană însângerată: de la cei mai mici nervi până la creier,
chiar și carnea a contractat tulburări anxioase.
Accelerare, lumini roșii, străzi cu sens unic, taxe de trecere
[...] Citește tot
poezie de Rong Rong, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pasăre
ce cânți întruna moartea
stai în fața spitalului
și cobești în frunzișul rar
te-a trimis doamna-n negru
ochii tăi lucesc ca două
lumânări aprinse
ai venit să strângi sufletele
chinuite de altă suferință
îi aștepți să devină duhuri
în lumina din ceruri
totul se dezintegrează
particulă cu particulă
vezi cum a coborât infernul
ambulanțele stau la coadă
alături de pompieri
și oamenii mor cu zile
terapia intensivă e distrusă
din cauza cântecului tău
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strada cu portavoce
eu încă sunt aici pe strada Ispirescu
dar cartierul nostru este în carantină
și oamenii se răsucesc în izolare triști
îmi este dor de primele noastre zile
când ne plimbam prin parcul Romanescu
azi parcurile sunt inchise și orașul tace prins
într-o capcană nevăzută
mai știi când ne vedeam la chioșcul de ziare?
toți bătrâneii ne vedeau îmbrățișați
și te iubeam cu magică putere
azi toți bătrânii din orașul nostru stau în case
iar virușii își instalează umbra
ca un tentacul întunecat peste oraș
parcă ai fi încă pe strada aceasta cu râsul tău gălăgios
nu văd însă decât ferestre închise și ambulanțe care trec
văd doctori și bolnavi/o lume-n agonie
este atâta moarte în jur iar ție
îți mai e dor de cartierul nostru colorat
[...] Citește tot
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O aventură galantă
Într-o seară, pe la zece,
N-a fost cald, dar nici prea rece,
Am avut o aventură,
Nici cu Haike, nici cu Sură,
O coniță delicioasă,
Nici urâtă, nici frumoasă,
Și-am intrat cu ea în vorbă,
Nici de Cosmos, nici de ciorbă.
Avea ochii ca doi aștri,
Nici căprui, dar nici albaștri,
Gura dulce, zâmbitoare,
Nici prea mică, nici prea mare,
Sânii, două rândunele,
Nici prea mari, nici mititele,
Și vorbind cu ea în șoaptă
Nici prostuță, nici deșteaptă.
[...] Citește tot
poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orașul cu trei felinare și o roată bolnavă mintal
vreau să-ți povestesc iubito
despre orașul cu trei felinare
și o bancă uitată în parc
unde în fiecare zi primeam o gogoașă
și de atâta fericire plesneam
despre orașul unde
specialiștii în administrat
supozitoare în urechi
se înmulțeau alarmant
iar trupurile noastre se zvârcoleau
pe o frunză neîncetat
până când dimineața a explodat
în bucăți mari de lumină
și de chin
despre orașul în care șeful
secției de reparat timpul
era mereu cu degetul arătător
îndreptat spre o cisternă cu apă
[...] Citește tot
poezie de Petre Ioan Crețu din Recviem pentru o roată bolnavă mintal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fabulă porcească
Cum se apropia rapid Crăciunul, un godac s-a întristat subit
Și-a-nceput discret, să coacă planuri, să n-ajungă, tragic, la cuțit.
Chiar exagerând flagrant tot anul, săvârșind abuz alimentar
Afișând o slană foarte groasă, guița acum cam trist și rar.
A-nceput să simuleze-o tuse, convulsivă, împroșcând dejecții,
Dar veni urgent veterinarul și-a-ncasat o groază de injecții.
Chiar fiind castrat din primăvară, să provoace-n masă-aversiuni,
A trecut la planul B, c-o scroafă, săvârșind, frecvent, perversiuni.
Dar l-au vindecat și de aceasta, cu bătaie și cu dușuri reci,
Căci de sex și fantezii obscene, el a fost eradicat pe veci.
A-nghițit și cuie, lame, cretă, s-a vopsit cu galben, cu mărar,
S-a stropit cu zeamă de cireșe, să se creadă c-a luat pojar,
A trecut la trucuri avansate, a mimat și o trichineloză,
Însă nu i-a mers și din păcate, dezvoltă, în fine, o psihoză.
S-a decis apoi să evadeze și-a săpat tunel înspre grădină,
Dărâmând trei garduri, dar în stradă, l-a călcat în noapte o mașină.
Grav rănit, luat de ambulanță, la reanimare internat,
Pentru c-a distrus în drum mașina, el a fost, firește, arestat
Și-a primit cinci ani de pușcărie, dar s-a bucurat, în mod ciudat,
Căci avea pe gratis și mâncare, fără risc de-a fi sacrificat!
[...] Citește tot
fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre ambulanță și timp, adresa este: