Poezii despre animale și iubire
poezii despre animale și iubire.
Învăț
Învăț când învăț pe alții
Învăț când ascult
Învăț când citesc
Învăț de la copii
Învăț de la animale
Învăț de la natură
Învăț să respir
Învăț să trăiesc
Învăț să iubesc
Învăț... sa fiu OM...
Învăț...
poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Dan .C
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea este esențială
Dragostea este esențială.
Sexul, doar un accident.
Pot fi egale
Sau diferite.
Omul nu e un animal:
Este carne inteligentă,
Deși uneori bolnavă.
poezie de Fernando Pessoa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și adevărată, - și jucată
Ochiul se face frumos sau urât
de după ideea de dedesupt.
Timpul se face de semizeu
dacă "tu" îl iubește pe "eu".
Se întomnează, cad frunze,
trec animale lehuze,
trece natura absurdă, natura
arzându-mi cuvântul și gura.
Eu sunt o piatră-n strigare, o piatră, -
un înger eu sunt, care latră
o dată
și încă o dată
și încă o dată...
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 23
Cum pe o scenă bietul cabotin
Își uită rolul, că e temător
Iar animalul, de mânie plin,
Se moleșește-apoi foarte ușor.
Neîncrezător, mai uit și eu să spun
Discursuri de iubire fel de fel
Și singur mă iubesc, pierzând ce-i bun,
Împovărat de-acest amor rebel.
Dar cu privirea mea plină de dor,
Din piept cuvinte parcă profețind,
Ce vrea și recompensă și amor
Voi fi mai expresiv decât vorbind.
O! Tu să-nveți iubirea a citi
S-auzi cu ochii și-nțelept vei fi.
poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet de toamnă
M-ai întrebat cu ochii tăi limpezi de cristal:
"Iubitul meu cel straniu ce daruri îmi găsește?"
- Iubito, taci! Ți-aș spune că inima-mi dorește
Candoarea ce-avusese străvechiul animal!
Tu, care-mi legeni somnul cu mângâieri ușoare,
Să nu știi niciodată cumplitu-mi nenoroc,
Nici taina scrisă-n mine cu litere de foc!
De patimă mi-e silă și orice gând mă doare...
Să ne iubim cuminte. Amorul stă la pândă
Și, nevăzut, țintește cu arcul lui fatal.
O, îi cunosc prea bine eternul arsenal:
Rușine, furii, crimă... O, mărgărită blândă,
Suntem două amurguri de toamnă ostenită,
O, tu, atât de albă și rece Mărgărită!
sonet de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de Al. Hodoș
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strafund de ochi
Valul venind spre mine a împietrit în aer
O, chiar și tu, iubito, ai rămas
într-o deplină nemișcare.
Și timpul are febră
O, el mă arde
secunda este fixă ca o perlă
și stropii valului atârnă-n aer.
Tu, atât apuc să strig, tu
și cuvântul începe să se vadă
încet, âncet cum se vede lăsarea de noapte,
cuvânt din două litere: tu.
Animal monstruos, înțelesul
s-a oprit, și începe să se vadă
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tablou de iarnă
Ninge grozav pe câmp la abator
Si sânge cald se scruge pe canal;
Plină-i zăpada de sânge animal --
Si ninge mereu pe un trist patinor...
E albul aprins de sânge închegat,
Si corbii se plimbă prin sânge... și sug;
Dar ceasu-i târziu... în zări corbii fug
Pe câmp, la abator, s-a înnoptat.
Ninge mereu în zarea-nnoptată...
Si-acum când geamuri triste se aprind
Spre abator vin lupii licărind.
-- Iubito, sunt eu la ușa înghețată...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mă gândesc la nimic. Da, măi. Simt totul de trăsnește!
o să fii pe deplin fericit
mi-a spus viața
dar prima dată o să-ți rup oasele
ca sā devii puternic
pe urmă inima să simți
toți dumnezeii
dement de vii ai iubirii
sentimentele vin sau sunt
acolo mereu
numai oamenii pleacă și sunt
mereu prea departe de tine
doar oamenii tac cu obstinație
chiar din ambiție
așa
ca să îți minimalizeze apropierea
iată motivul pentru care se vine
se simte
[...] Citește tot
poezie de George G. Asztalos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seara pe deal
Îndură-te de mine
iubita mea visată
cum timpul se îndură
de ore altădată
înțepenește-mi ochiul
și neclipește-mi-l
învârte-n juru-ți focul
cu para de copil
și lasă-mă-n căldură
ca pe un animal
si lasă-mă-ntorsură
ca valul marii, val
și încrețește-mi pielea
și părul tău sălbatic
și lasă-mi în picioare
un fel de mers apatic
lunatic
sub raza
fără îngenunchere
de argint pieritor
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Buburuza
Buburuza, buburuza
Ce te plimbi in parul meu
Zi-mi cet-ti place, ce te-amuza?
Eu sa descifrez mi-e greu...
Am tot incercat de-o viata
Sa fac totul mai placut
Dar atarn de-un fir de ata
Exact ca la inceput.
Tu iubita vietate
Razi de suferinta mea
Nu stiu... poate ai dreptate
Si merit asa ceva.
Insa cat poate sa duca
Dupa cat a suferit
Sufletu-mi ce se usuca
Pentru cea ce l-a strivit.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre animale și iubire, adresa este: