Poezii despre ateism și timp
poezii despre ateism și timp.
Când contestă existența lui Dumnezeu, ateul e ca javra care latră la lună
Trece luna, maiestoasă,
Javra latră ca turbată,
Ar mușca-o, enervată,
Însă lunii nici că-i pasă.
pamflet de George Budoi din Ateii și Ateismul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (16 aprilie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ateii
Cât timp în ceruri fi-vor zei,
Vor fi pe lume și atei;
Trăind în cercul lor cel strâmt,
Pe zei nu-i văd și nici nu-i simt.
poezie de George Budoi din Ateii și Ateismul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (4 iunie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ateii Marx, Engels și Lenin
Cu răutate și tupeu,
Ei L-au negat pe Dumnezeu,
Cu dracul, însă, știe-oricine,
S-au înțeles tot timpul bine.
pamflet de George Budoi din Ateii și Ateismul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (26 noiembrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre sfârșitul lumii
Când va fi sfârșitul lumii
Nu vor mai zbura lăstunii.
Soarele din cer dispare,
Nici luna nu mai apare.
Pământul se dezintegrează,
Universul îl reciclează,
Altă planetă apare,
Altă lună și alt soare.
Lumea din nou va renaște
Cu alt Isus și alt Paște.
Vom avea alt Dumnezeu,
Nimeni nu va fi ateu.
Un alt cer noi vom privi,
Lacrimi nu vom risipi,
Că vom trăi zi și noapte
Fără să gândim la moarte.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (10 octombrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regrete
Ma-ntreb si azi, si mi se pare,
Plecarea ta, regretul meu,
Oare au fost o incercare?
Si uite marea transformare,
Barbat matur, dar rece tare,
Si in iubire un ateu.
Spuneai ca sunt doar un naiv,
Azi ma privesti cu intristare,
Un re si-un la pe portativ,
Ne-am departat definitiv,
Timpul nu iarta-i coroziv,
Nimic nu scapa... tot dispare.
Si tot ce-ai fost in viata mea,
Nici amintire nu asterne,
Regretul meu si vina ta,
Nu ar putea coexista,
Un nor de praf e dragostea,
Si -n ploi triste se cerne.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui ateu care se ascunde sub 1000 de pseudonime, se crede critic literar, filolog, lingvist, matematician, fizician, istoric, jurist etc (cu doctorate în toate), nu suportă să fie contrazis și se laudă că-și acoperă interlocutorii cu diplomele pe care le are
Batjocorești, cu tot cinismul,
Pe autori, ca posedat,
Pe Crist, pe Domnul, creștinismul,
Nimic, nimic nu ți-a scăpat.
De îndrăznește cineva
Să spună că nu ai dreptate,
Iei foc și-oricât ar motiva,
Spui vorbe tari, nerușinate.
Te lauzi zilnic că ești cult,
Că diplome tu ai din plin,
Cu cât te lauzi tu mai mult,
Cu-atât te cred eu mai puțin.
Cununi de lauri spui că porți
Și unic tu te crezi sub soare,
Cum, oare, poți să te suporți,
Cum de nu crăpi de îngâmfare?!
pamflet de George Budoi din Epigrame, pamflete și satire cenzurate (6 februarie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când treci de optzeci de ani
Când treci de optzeci de ani
simți cum pleacă sufletul.
Încet, încet și an de an
se scurtează umbletul.
Nu mai mergi la horă-n sat,
nunta nu mai e de tine.
Ai sufletul apăsat
de bătrânețea ce vine.
Gândul la copii te duce,
cu amintiri te hrănești.
Răzimat între uluce
către ceruri, lung privești.
Picioarele ți se-înmoaie,
cazi. Rămâi fără de zile.
-Ce faci acolo, tataie?
strigă un copil la tine.
Sus, la bunul Dumnezeu
sufletul s-a înălțat.
Dacă nu ai fost ateu,
de păcat vei fi iertat.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stârcii albi
Crede, Doamne, cel ce vede
Stârcii albi în salcă verde,
Că sunt îngeri travestiți
De prin ceruri coborâți.
Chiar de-am fost cândva ateu
Asta cred, Doamne, și eu!
Prea sunt albi imaculați
Stârcii îngeri deportați...
Jos în bălți predici să ținâ
Doar în nopți cu lună plină.
Cel ce-i vede și nu crede
În van tinerețea pierde!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deținutul Jones (reflecții inaintea execuției)
Sunt condamnat fara scăpare,
Pe veci, in hăuri si tenebre
Sa simt secunda de secunda,
Asediul gandurilor negre.
Stau singur in celula rece,
Ma răscolesc vechi amintiri
Coșmarul timpului ce trece,
Și-ale iubitei dulci priviri.
Printre ruine ale vieții mele,
Acum mi se arată Dumnezeu...
Mi-e sufletul in lanțuri grele
Atația ani am fost ateu!
-Ai putea sa mă ierți oare,
Pentru tot răul ce-am facut?
Prea târziu, in inchisoare,
Am deschis ochii;Te-am vazut!
[...] Citește tot
poezie de Alex Dospian (februarie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem BAROC UNU
Bucați imense dintr-un zid de flori,
Cu mila darimate de zorii unei zile
De care-mi aminteam ca de culori
Aduse-n noaptea cruda de camile
Pe-acele vagi carari sau iluzorii
Drumuri care cadeau pe-un colț de cer
Scrisnind în ritmul tandru al culorii
Care destrama visul în voaluri de mister
Nebun de-ar fi Olimpul, i-ar lepada pe zei?
Nicînd infiorarea acelor jocuri pure
Nu va sminti gindirea grotestilor atei
Care stiau in taina din glorie sa-si fure
Si prefacuți în stane ningeau pe cer cu stele
Povestile porcoase aveau un iz divin
Atunci cind din zapada confectionau inele
Urlau de fericire si disperați beau vin
[...] Citește tot
poezie de Ioan Lila
Adăugat de Oana Vasile
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre ateism și timp, adresa este: