briză şi inimă

Piersic înflorit

Nenumărate-s nuanţele piersicului înflorit,
cu obrajii pudraţi şi îmbujoraţi.

Brizele primăverii,
scuturând petale pe rochia ei,
o ajută să-mi frângă inima.

poezie de Yüan Chen, 779 - 831, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vine primăvara

Iarba creşte în nord verde ca jad-ul,
Lăstarii murilor aici se împletesc în tufişuri verzi;
Iar tu, în sfârşit, te gândeşti la întoarcerea acasă,
Acum, când inima îmi este aprope frântă...
O, briză a primăverii, de vreme ce îndrăznesc să nu te cunosc,
De ce îmi dai la o parte perdelele patului?

poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Alerg ca un mosc în umbra pădurii înnebunit de propria lui mireasmă
Noaptea e noaptea miezului de mai, briza e briza sudului.
Îmi pierd drumul şi rătăcesc, caut ceea ce nu găsesc şi găsesc ceea ce nu caut.

Din inima mea se iveşte şi dansează imaginea propriului meu dor...
Vedenia sclipitoare dispare.
Încerc stăruitor s-o cuprind, dar ea se fereşte de mine şi mă rătăceşte din drum.
Caut ceea ce nu pot găsi şi găsesc ceea ce nu caut.

poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Negare (Arnisi)

Pe ţărmul nevăzut al mării,
albi ca porumbeii,
am suferit la amiază de sete,
dar apa era sărată.

Pe nisipul auriu
i-am scris numele,
dar a venit briza mării
şi literele au dispărut.

Cu ce spirit, cu ce inimă,
cu ce patimă sau dorinţă
ne-am trăit viaţa? O rătăcire!
Căci noi ne-am ales viaţa.

poezie de Giorgos Seferis, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte...

DRAGOSTE,
Ce barieră mă ţine
Atât de departe de tine?
Aştept să te-ntâlnesc,
Dar...
Anotimpurile vin şi se duc,
Tu nu apari,
Nu vrei să vii!
Zi de Zi,
Te-aştept în zadar.
Fără tine,
Inima mea,
Linişte, nu poate avea.
Dragoste,
Care ţi-e locul secret,
Unde te- ascunzi?
Privesc în depărtare,
Devin deodată visătoare...
Cad frunzele,
Se reîntorc păsările

[...] Citeşte tot

poezie de Floarea Carbune (22 noiembrie 1948)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis marin

Ai venit în grabă...
cu ochii tăi, mai verzi
decât marea şi smaraldul...
Ai clipit din ei dulce
şi ai limpezit
cerul învăluit de aburii
asfinţitului...
Ai mai clipit o dată dulce
şi ai îmblânzit furia mării,
ca să poţi culege
alge verzi pe plaja pustie.
Ai căzut apoi istovită
cu obrazul în nisipul
toamnei,
rece şi aspru.
Ai rămas aşa... în aşteptarea
brizei de seară,
să dormi sub mângâierea ei,
să visezi pâlpâitul
pescăruşilor în căutarea

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Friciu (10 septembrie 2013)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo unde umbra se ţine-aproape de lumină

Aceasta este plăcerea mea,
aşteptarea şi veghea la marginea drumului,
acolo unde umbra se ţine-aproape de lumină
şi unde ploaia calcă pe urmele verii.

Mesageri – cu veşti despre neştiute ceruri –
mă întâmpină şi-apoi gonesc de-a lungul şleaului.
Inima mea se bucură-n sinea ei,
iar adierea acstei brizei trecătoare este plăcută.

Din zori până-n amurg stau aici, în faţa uşii mele
şi, dintrodată, ştiu
că va sosi un moment fericit şi că-l voi vedea.

Între timp, zâmbesc şi cânt de unul singur.
Între timp aerul se umple cu parfumul promisiunilor.

poezie celebră de Rabindranath Tagore, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brazi

viguroşi împung cerul
şi cerul sângerează

refuzat de trunchiul dur
cariul devorează
liniştea din inima mea
cântecul de greier
alungă soarele
cum briza mării
ceaţa dimineţii

privat de lumină
închiriez rezerva
dinspre luminişul bunilor
şi rostesc pentru întâia oară
ultimul cuvânt

poezie de Ion Răşinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă

Ştiu, sunt unii care se-întreabă: de ce nu mai cânt
cu-aceeaşi senzuală-ardoare, cu-acelaşi fraged elan?
Dar ei n-au sesizat profunda operă-a orei,
lucrarea minuţioasă-a minutului, miracolele-adunate-într-un an.

Sunt un arbore-îmbătrânit care,-atunci când, tinerel, creştea,
murmura melodii suave şi dulci, asemeni brizei care-l alinta –
Dar vremea zâmbetelor adolescentine-a trecut de-acum:
azi îşi cântă furtuna cântecul în inima mea.

poezie de Ruben Dario, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

La balcic

unde sunt turcii?
unde sunt tătarii?
unde s-au înhumat cafenelele?
unde bat iaurtul bulgarii?
unde e regina maria
debarcaderul, grădina botanică, inima
ferecată-ntr-o amforă?
unde
e tonitza şi acuarelele? dar
cine sunt eu să împung
cu vârful creionului-minaret, ascuţit
de o briză puţin ceţoşată,
clipele
vieţile dumnealor
stelele?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!