Poezii despre câini și visare
poezii despre câini și visare.
Animălească
Pisica noastră a fătat doi câini
ce-au dat din coadă negri și-au lătrat
a mers cu ei și i-a spălat pe mâini
într-un cazan cu vis restaurat
șoarecii au aplaudat un timp
cu gura plină de floricele
apoi așa au tras de anotimp
că seara-a picurat cu stele
poezie de Spiridon Voinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte rece de toamnă
E o noapte rece de toamnă
Și eu visez un vis frumos,
Dar vântul se plimbă pe străzi
Trist și cam sfios.
E o noapte rece de toamnă,
O frunză cade din pom
Și undeva departe,
Adoarme un pui de om.
E o noapte rece de toamnă
Și se aude cum latră un câine,
Un cocoș sprinten ne anunță
Că o nouă zi vine.
E o dimineață rece de toamnă
Și eu m-am trezit din visul meu plăcut,
Privesc la geam și mă mir
Cât de repede noaptea a trecut.
poezie de Vladimir Potlog (3 octombrie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Munte vrăjit
Intru în munte. O poartă de piatră
încet s-a-nchis. Gând, vis și punte mă saltă.
Ce vinete lacuri! Ce vreme înaltă!
Din ferigă vulpea de aur mă latră.
Jivine mai sfinte-mi ling mânile: stranii,
vrăjite, cu ochii întorși se strecoară.
Cu zumzet prin somnul cristalelor zboară
albinele morții, și anii. Și anii.
poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1930)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albastru marin
Plouă ca un strigăt.
Cerul nopții se revarsă
peste câini loviți de mașini,
peste oameni loviți de inflație,
peste vise amputate.
Plouă în negura nopții
Peste uitare, peste destine.
Peste moarte, peste nepăsare.
poezie de Vasile Ghinea
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visătorii
Visători și învinși? Niciodată.
Visul e nemuritor.
O poartă deschisă spre alt continent,
Spre alte lumi, spre alte visuri.
Ca și cum ai arunca o undiță
În apele Oceanului Universal,
Îți răspunde un răpitor lacom,
Cum te-ai trezi într-un HOTEL AL DEFUNCȚILOR VESELI,
În spate orașul urlă ca o hienă,
Fierul gândirii concrete e ruginit,
Cablurile nu mai există,
Graurele a tăcut, buha este uimită,
Ecoul latră în depărtări,
Your money, your life, nimic din toate acestea,
About and about, nimic mai mult.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coșmarul
C-un rege din vechime vis spăimos.
De fier îi e coroana. Ochiul crunt.
Astfel de chipuri astăzi nu mai sunt.
L-ascultă spada, câine credincios.
E din Northumbria? Norveg e oare?
Pe pieptu-i larg, roșcata, deasa barbă.
E nalt și mut. Privirea lui e oarbă.
Mă înfioară sumbra lui răcoare.
Din ce oglindă stinsă, din ce navă
A mărilor ce-au fost a lui ispravă
De arme s-a ivit hirsut bărbat,
Ce mă cufundă-n ev întunecat?
Sunt visul lui. Sunt aspru judecat.
Se crapă-acum de ziuă. N-a plecat.
poezie clasică de Jorge Luis Borges
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Lupul
Te-am auzit cum hăuleai departe,
Înfiorând pădurea-nzepezită,
Bătrâne lup cu gura istovită,
Etern pribeag al câmpurilor moarte,
Te-am auzit cum hăuleai departe.
Te-am auzit, și-n ceasurile grele
Ce mă gonesc cu vifore turbate,
Am priceput chemarea ta de frate,
Și-am priceput că-n noaptea fără stele,
Tu ești tovarăș visurilor mele...
Tu, numai tu, neîmblânzită fiară,
Ce-ți strigi pustiei patima flămândă,
Și-n prigonirea câinilor la pândă,
Îți plimbi prin codri ura solitară,-
Tu înțelegi un suflet fără țară...
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec
Amintiri nu are decât clipa de-acum.
Ce-a fost într-adevăr nu se știe.
Morții își schimbă tot timpul între ei
numele, numerele, unu, doi, trei...
Există numai ceea ce va fi,
numai întâmplările neîntâmplate,
atârnând de ramura unui copac
nenăscut, stafie pe jumătate...
Există numai trupul meu înlemnit,
ultimul, de bătrân, de piatră.
Tristețea mea aude nenăscuții câini
pe nenăscuții oameni cum îi latră.
O, numai ei vor fi într-adevăr!
Noi, locuitorii acestei secunde
suntem un vis de noapte, zvelt,
cu-o mie de picioare alergând oriunde.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Camera suspinelor
Camera suspinelor.
Câinele care-și roade vechile visuri.
Un zid în noi
între inimă și cealaltă inimă.
Toate lucrurile astea
care-au luat locul copiilor!
Dragostea ca un rechizitoriu.
Lumânarea aprinsă
de cuvintele moarte.
Priveliște inexpugnabilă spre îndoială.
poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dansând
nimic nu rezistă
acestui val visător
ce mistuie marea
în dansuri de foc
și o despică
spre noi începuturi
ca un câine pribeag
rămâne nisipul
mângâiat de vânt
suflet rătăcind
în bezna umilă
a singurătății
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre câini și visare, adresa este: