Poezii despre cătușe și viață
poezii despre cătușe și viață.
Pesedistul Niculae BĂDĂLĂU, care în 2018 i-a pus pe maneliști să cânte că PSD se pișă pe DIASPORA (manea pe care pesediștii o cântau jucând în draci, după protestul DIASPOREI împotriva PSD), condamnat în 1988 pentru furt, a fost arestat astăzi pentru corupție
Niculae Bădălău
E de astăzi la bulău;
Am trăit, nestând pe tușe,
Să-l vedem purtând cătușe.
Azi, DIASPORA, cu zel,
Sé pișă și ea pe el.
pamflet de George Budoi din Partidul Social Democrat (PSD) în aforisme, epigrame, pamflete și satire (28 noiembrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clopotele învierii
Clopotele învierii
Pumni de bronz
Și de aramă
Sparg cătușele tăcerii
Sepulcrale
Din shakesperiana dramă,
În al cărei text re'nvie
Creștineasca bucurie
În cortegii triumfale
Și-n aplauze bisate
Din cetate
În cetate!...
...
Gura
Omenirii, mută, țipă:
Sunați, clopote...
Sunați...
Și-n cetăți însămânțați
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zdrobite cătușe
Zdrobite cătușe în urmă rămân
În frunte-i mereu muncitorul,
Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm,
Stăpân pe destin e poporul
Trăiască, trăiască Republica noastră,
În marș de năvalnic șuvoi;
Muncitori și țărani și ostași
Zidim România Republicii noi.
În lături cu putredul vechi stăvilar
E ceasul de sfântă'ncordare
Unirea și pacea și munca-i stegar'
Republicii noi populare.
cântec, muzica de Matei Socor, versuri de Aurel Baranga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cătușe pentru suflet
Sunt acel pumn de țărânâ
despre care nu s-a vorbit,
o înverzire în coamele cailor
pregătiți pentru ultima lor cursă de alergare;
m-am surpat
sub o tâmplă fără spațiu,
cu sabia privirii mele
am tranșat orizontul;
câteva picături de sânge
dau viață poemelor
ce tind a fi
cătușe pentru suflet.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Să crezi în dragoste, chiar dacă-i izvor nesecat de durere. Nu-ți încătușa nicicând viața inimii tale.
Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.
Iubita mea, sufletul nu este făcut decât să trăiască între lacrimă și cântec.
Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.
Bucuria are viața scurtă ca picătura de rouă. Atunci când surâde, moare. Durerea este puternică și de neînfrânt. Lasă fiorii dragostei să-și trezească din nou lacrimile durerii în ochii tăi.
Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.
Floarea de lotus voiește mai bine să se răsfețe o clipă doară în lucirea soarelui, ca apoi să moară, decât să trăiască veșnicia iernii într-un biet mugur.
Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia e un curcubeu
Iisus are cătușele pe tâmple
e Dumnezeu în ceruri închingat
Apocalipsa-i gata să se-ntâmple
între femeie iată și bărbat
E Dumnezeu în ceruri închingat
și omu-i piatra cea de moară
între târziu și totuși niciodat
se-ntinde viața ca o sfoară
E omul piatra cea de moară
Apocalipsa-i gata să se-ntâmple
pe nimeni însă n-o să-l doară
Iisus are cătușele pe tâmple
Iar Dumnezeu e-n ceruri închingat
între femeie moarte și bărbat
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (24 mai 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arestați urgent primăvara
Băgați primăvara-n dubă
e prea multă primăvară
poate trece ca o bubă
și n-apucă să ne doară
E prea multă primăvară
puneți florilor cătușe
arestați viața la țară
c-ați prins-o murind la ușă
Orice floare-i o cătușă
câmpul trece ca o bubă
nu-i nevoie de mănușă
băgați primăvara-n dubă
Că prea multă primăvară
umblă liberă prin țară
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Leningrad
Revenii în orașul meu, pân-la lacrimi cunoscut, în toate,
Până la nervuri, până la ale copilului "maimuțe" umflate.
Te-ai întors aici, așadar înghite cât mai mult și repede
Untura de pește din fluviale felinare leningrădene.
Află urgent ziulica de decembrie, în care din nou
Grețos strop de dohot e mestecat în gălbenuș de ou.
Petersburg! Eu încă nu vreau, nu vreau să mor;
Tu ai toate numerele mele de telefon neliniștitor.
Petersburg! Eu mai am încă multe, multe adrese
La care voi găsi ale morților glasuri stinse, funeste.
Eu trăiesc pe o scară neagră, și în tâmplă, de ori o mie,
Mă lovește, rupt cu tot cu carne, zbârnâitul de soneie,
Și noaptea-ntregă aștept oaspeți scumpi să vină pe cărărușă,
Noapte-ntreagă mișcând din cătușele lănțișorului de la ușă.
poezie clasică de Osip Mandelștam din revista "România literară", nr. 26/2008 (1930), traducere de Leo Butnaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăim virtual
Am privit spre oameni
și-am văzut durere,
tristețe in ochi,
singurătate
și neiubire.
Trecem nepăsători
pe lângă vieți încătușate
de neputințe
fără să avem tăria
de a le vorbi.
Ne izolăm întro altă lume,
scriem pe bloguri despre tot și toate
dăm sfaturi de credință
și de trăire...
Avem N prieteni pe facebook,
am devenit dependenți de liku-rile lor
ca de mângâierile celor apropiați.
Comunicăm și-i iubim
fără să-i fi văzut vreodată,
le împărtășim sentimentele,
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (21 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Deținuții scriși cu creta
Șiruri lungi de condamnați
Merg ținându-se de mână
Că-nchisoarea e stăpână
Și pe mame și pe tați
Lanțuri nevăzute leagă
Bucuriile de plâns
Și cătușele țin strâns
Viața lumilor întreagă
Înăuntru și-n afară
O, ce mică e planeta
Deținuții scriși cu creta
Varsă lacrime de ceară
Libertatea-i pentru toți
Dar când vine tăvălugul
Ți-ai urcat în spate jugul
Și dă-l jos dacă mai poți!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cătușe și viață, adresa este: