Poezii despre calcule și viață
poezii despre calcule și viață.
Animale
carnea e o curte în care fiecare face ce vrea
unii iartă
alții sapă morminte să-l împiedice pe dumnezeu
suntem obsedați de viață
prea multa viață și uitare
prea puține destine spre deloc
totul se calculează în starea de veghe
și nu mai rămâne nimic
suntem vii
fără nicio admirație.
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gaudeamus
Cu ardoare cum necum
Să ne bucurăm antum
De viață și de iubire
De destin și de menire
Fie decent sau deviat
Să o facem devansat
Cu splendoare în delir
Mai cu fast mai abitir
De grabă și imediat
Calculat premeditat
Fără pierderi de secunde
Peste tot și pe oriunde
Nici de cum să nu uităm
Aievea să ne bucurăm
Peste plaiuri pe trasee
Ca-ntr-o vastă epopee
[...] Citește tot
poezie de David Boia (25 ianuarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urcușul lui Sisif
Suntem parcă de veacuri obosiți
Ne naștem triști trăim cu disperare,
De clipe dragi fugim mereu cerniți
Cu griji mărunte-n aspră izolare.
Ne stăpânesc orgolii, ambiție și ură
Uităm să dăruim, nu știm nici a primi,
Iubirii ca ofrandă îi punem azi cenzură
Și preț dacă se poate în uși să o reprimi!
Pierdut e sensul vieții chiar și valoarea ei
Plătim tribut mereu cu sănatatea noastră,
Grămezile de vise făcute-s pentru zei,
A noastre, triste stele văzute prin fereastră.
Iluzii de tot felul ne facem neîncetat,
Clădim castelul vieții pe dune de nisip
Ne-atârnă slăbiciuni, iar sufletu-i uitat
În buruieni de gânduri, urcușul lui Sisif.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (18 aprilie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu la pătrat
viața este zero, la puterea doi
și rămâne zero, nuli suntem și noi
viața-i primul număr, împărțit la doi
rămâne jumate, restul la gunoi
viața-i radicalul din divinitate
și rămân doar sfinții fără de păcate
viața este sfera, cercul și pătratul
scotocind prin toate, aflăm rezultatul
viața e triunghiul, dreptele catete
și rămâne unghiul fără epitete
viața e obtuză, până-n infinit
și rămâne punctul, singur și uimit
viața-i printre puncte, o mulțime vidă
și rămâne moartea... singură, rigidă
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Delirium Tremens (2007)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu oarecare fast
chiar acceptase să moară în sfârșit
dar să nu i se dicteze de către cineva
și așa a sărit de pe patul aranjat
pentru o moarte demnă de un om
un fior cald îi străbătu corpul veșted
primise firicelul de viață și el a fost
la timpul potrivit pentru întoarcerea
din drum fără să se gândească prea mult
totul a fost mascat de o furie calculată
jucase teatru și ceilalți s-au supărat
de falsa lui moarte regizată ca un film
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul politicianului ideal
Sunt politicianul ideal,
Având ca scop să fiu justițiar.
Nu îmi țin banii-n bănci, sau la sertar,
Trei lefuri dau bugetului local.
Stau, uneori, în față c-un pahar,
Gândind să nu mă-ntind la cașcaval.
Sunt politicianul ideal,
Având ca scop să fiu justițiar.
Nu iau în calcul vreun dosar penal,
Că înainte fost-am bugetar
Și dup-o viață încă-s vertical.
Dacă mă vreți din nou parlamentar,
Sunt politicianul ideal,
Având ca scop să fiu justițiar.
rondel de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ancore de fum
mi-am făcut calculele, arunc niște ancore prin viață
la maternitate, prin apartamentul mamei
între prieteni gâlgâind boemă târzie din halbe
în brațele iubitei uitând de anotimpuri trecătoare
nu-mi văd capul de atâtea treburi esențiale
cum să plec tocmai acum când rotițele mă vor
și niciodată nu sunt acasă când mă caută
parâmele se rup iluzii de fum
corabia trosnește singură pe toată zarea
și nimeni nu sare, nu vrea, nu crede
doar eu știu că la ușă trebuie să bată
femeia pe care nu o cunosc
dar o aștept
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele e mai sus
decât de obicei. da, a încheiat
mediile copiilor. școala din sânnicolau
mare este un cor de urale - de
sănătate mintală. cu dedicație
pentru el, profesorul de desen pe asfaltul
din fața primăriei așa zis liberale. tot
odată a calculat - pentru posteritate -
febril (?!)
media anilor bine trăiți - în util - între scutece
versus media anilor irosiți ca adult...
spre final
soarele e mai sus. sunt mai jos
doar cotele apelor arancăi - în
care nu ai cum să îneci pe moment
de reculegere privirea sincigașului
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calcule
În urmă sunt cu toate
Cu lucrările de birou,
(Nenorocitule, n-ai depus,
La termen, darea de seamă),
Cota de întreținere
(Fiecare cu propriu contor
Ne-om fi săturat și noi
De-atâta tristețe paușală)
Și părțile sociale de iubire
(no comment, no sentiment)
Restanțe impardonabile
La simțul civic
Și la accesarea minimei glorii,
De mult n-am mai plătit un sfanț
La cei cărora le datorez
Tranșe en gros de gratitudine
Iar ratele filiale
Deja s-au proscris...
Șușotesc vecinii:
Ocoliți-l, e rău platnic,
[...] Citește tot
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ieșirea din uimire
Timpul seamănă cu o pastă umedă,
Se lipește ca timbrul pe oala cu smântână,
În acceptarea coerenței devine dimensiune,
În facerea lucrurilor e-o goală fântâna.
Lucrăm pentru timp cu piulițe moderne,
Cu cifre și calcule profund disimulate,
Este ca porcul porționat,
Pus pe-a stelelor dințișori de lapte.
Așadar, e timpul, este spațiul
Și noi viteza crucilor de gheață,
Rupem ușor din oasele luminii
Și le-mbăiem cu lacrimi de viață.
Amar este acceptul ce duce în premisa
Că universu-i bulă de neștire
În care metafizic ne căutăm substanța
Prin care să pășim în nemurire!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre calcule și viață, adresa este: