Poezii despre cepe și prezent
poezii despre cepe și prezent.
Cine fură azi o ceapă
Mâine fură și o iapă.
Dar în temniță plânge
Ori picioarele își frânge.
catren de Anton Pann din Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem în interval II
[astăzi sunt o entitate bleagă până la ultimul atom
coloana vertebrală mi-e umplută cu orez fiert
din peisaj lipsește o ceapă și sticla cu ulei ars
deslușește-mă până la ultimul cuvânt
și culcă-mă în orice tigaie cu grăsimi latente]
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prânzul pe iarbă
Pe iarbă - o prelată: iar pe prelată, noi.
Pescarii și poetul beau astăzi împreună.
Sclipește Ropotamo. Amiaza e în toi.
Rachiu-i foart tare. Și pâinea-i foarte bună.
Mușcăm din roșii. Zeama ne curge pe bărbii.
Hamsiile, ca niște bricege albăstrii,
Stau lângă brânza albă: iar pofta ne-o ascute
Măslina lunecoasă, sticloasa ceapă iute.
Când nu-i pahar, rachiul se bea și cu clondirul.
Din gură-n gură trece cu aburu-i de foc.
Se spun povești, se cântă și se mai pierde șirul...
Răsună cinci Na zdrave și-un singur Hai noroc!
Poetu-ar vrea să doarmă, dar s-a făcut târziu.
Ne-așteaptă-un drum pe mare, de-un ceas, până casă.
Și marea ne trezește c-un altfel de rachiu,
Cu o furtună verde... Și-i vânt!... Și nu ne pasă!...
poezie de Nina Cassian din volumul Dialogul vântului cu marea (1957)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Buricii Pământului
De privim napoi un pic
Nu departe, în trecut,
Mulți pe lume s-au crezut
Ai Pământului buric;
Indivizi precum vă zic
Sunt și azi, gălăgioși,
Cu tupeu și arțăgoși,
Cam atât și mai nimic;
Hei! acuma, un buric,
Mare lucru! fugi de el,
Stai de-o parte frumușel,
Lasă-l de se dă birlic;
Ca să-l recunoști, e mic,
Mare-i place să se dea,
Ca o piază d-aia rea
Te calcă pe arpagic,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Iubești, Doamnă
Din cer cad ape, șiroind.
Pădurea are chipul tău,
Cu ochi de ghindă,
Păr de-alun,
Miros de vânt
Si gust de toamnă.
Ești bine azi,
Iubită, Doamnă?
Nu ești. Ți-e dor
Si jale-ți este.
Iei cartea de pe raft,
O pui la loc.
Tai ceapa, o călești.
Ce gust de toamnă!
De ce pui lacrimi,
Dragă, Doamnă?
[...] Citește tot
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem mistic
Ce sfânt eram odată, prin grădină,
Eram berbec păscând grămezi de varză
Și-aveam și coarne grele de lumină
Și Dumnezeu m-avea mereu în pază.
Dar azi când sunt o altă vagă entitate
Tot smulg mistere crude din grădini;
Și-aștept doar timpul plin de răutate
Să-mi schimbe mâinile-n tulpini.
Sub pleoapă vreau să țin numai țărână,
Iar râmele să treacă în șir indian,
Mugind prin pielea mea albă, păgână,
Mă strigă-n vremea oarbă an de an.
[...] Citește tot
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel mai frumos lucru de azi
Nu a fost ploaia mică și lungă
dintr-un nor imprudent
foarte bine ascuns
în inima golului,
nu au fost nici cozile de ceapă verde
din grădina de fum,
nu a fost reflecția ta
în ochii mei,
nici reflecția mea în ochii contemplării
și nici contemplarea
în ochii mișcării,
nu a fost limba de ceas stricată
care m-a salvat
de mai multe ori de la moarte,
cum nu a fost nici strigătul
propriului meu
eu
din inima pădurii
[...] Citește tot
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețe ametaforică
Auzi, fa, Marițo, s-a-nchis cimitirul!
De mâine, nici popa nu poa' să se-ngroape.
Noroc c-am troița lu' Gogu, aproape!
Știi, colo, 'n grădină, unde-a crescut pirul.
Am ciment și var. Îl bag pe Ilie,
să-mi sape o groapă, să toarne o criptă,
că inima mea de boală e friptă
și azi nu putui să leg nici la vie.
Bocesc a pustie, când toc ceapa veche,
e ștevia fiere, nu pot s-o mănânc,
prea rău nădușesc, mă seac-o ureche
și am o durere și-un of în adââânc!...
Auzi, fa, Marițo, ne știm de copile!
Tu știi că plângeam când o floare murea!
De ce mi-o fi dat Dumnezeu negre zile
și-n fiece an sărăcia-mi sporea?!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
RMN Revoluționar
Când Arpagic motanul
fotoliu'a cucerit.
Când Polonicul pute
în sosul pregătit.
Poporul se intrigă
și zice cu umor:
"Voinici în dizidență
ce tineri avântați!
Căzut-au frânți de luptă
și-a lor democrație
e tulbure la minte,
măruntă și pustie."
Secatu-le-a izvorul,
mintea li s-a blocat
în temnițe de groază,
în prazul preparat,
cu sos picant politic
ce pișcă în popor,
mai rău ca abureala
de la debutul lor.
[...] Citește tot
poezie de Tudor Iancu
Adăugat de Scobitoare
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am sunat-o pe mama
Am sunat-o, azi, pe mama, s-o întreb de sănătate,
Se grăbea, era pe drum, cică... merge la cioban.
C-or venit oile-acasă, că sunt grase și că-s toate,
Și că tre' s-aduc-acasă... toată brânza, pe un an!
Mi-a mai zis că păpușoii... s-au făcut, că sunt destui,
Că fasolea-i sus, în pod, că și ceapa e destulă!
Că a pus la geam, mușcata și c-a pus niște gutui,
Că-s destule toate cele... hrană-n iarnă, pentru gură!
Da' cică-i, totuși, necăjită, că e casa singurea,
Că pe drum îs mai puțini, oamenii-s mai necăjiți.
Că ulițele-s mai triste, că-i prea mare liniștea,
Că vecinii-s tot mai rari... și-s pereții scorojiți.
Am sunat-o, azi, pe mama... ș-avea vocea obosită,
Cic-o doare iar în șale și pe tata-l dor genunchii.
Da' tot ea mi-a spus că: "Asta-i! Că-s din carne plămadită!"
Ș-a oftat a greutate... mi-a cutremurat rărunchii.
poezie de Ion Apostu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cepe și prezent, adresa este: