Poezii despre cerșetorie și religie
poezii despre cerșetorie și religie.
Poemul basmului de ceață
A fost odată
ca niciodată
o lume ce nu-i pasă
prefăcându-se oarbă
orbind cu șoapte de ceață
în iaduri scufundată
si cerșetori la a raiului poartă
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Circ
Sunt cerșetori în straie de paradă,
Cu pieptul costeliv în față scos,
Sunt remușcări ascunse sub pomadă
Și comicul devine dureros.
Iar mintea beată-n ei se dă de-a dura
Zadarnică, în scrâșnete de os.
Infernul și-a deschis într-înșii gura.
Și comicul devine dureros.
poezie celebră de Nicolae Labiș din Sunt spiritul adâncurilor (1956)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânul cerșetor
La colțul străzii e un cerșetor
Cu mâna-ntinsă, către-o altă lume
Decât aceea unde, fără nume,
El ispășeste râsul tuturor.
Adolescenții se mai țin de glume
Și-i pun în palmă semne de-ale lor,
El e bătrân și înțelegător,
Cu noi, cu toții, dar, cu cei mici, anume.
Și cine observă, într-o doară,
Ca el e-aici din vremuri de demult,
Imperturbabil, în acest tumult,
El, cerșetorul, a uitat să moară.
Sub zdreanța lui, minunea se-ntrupează,
În el e Dumnezeu, ce stă de paza.
poezie celebră de Adrian Păunescu (19 aprilie 1997)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puterea celor singuri (ce spune cerșetorul)
Luna-i un călugăr n-are soață,
Care se plimbă prin chilia lui crug divin.
Puterea-i, e cea a oamenilor jurați cerului,
A căror viață sfidează orice chin.
Ei sunt de stele sau de umbre-aproape.
Ei vin asemeni zăpezilor sau stropilor de rouă.
Nu lasă-n urma lor păreri de rău, ci numai
Arcada unui cer albastru vegheat de luna nouă.
poezie de Vachel Lindsay, 1879 -1931, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerșetorul, înțelept...
Un codru de pâine de-mi vei da străine,
Foamea să mi-o amâgesc putin,
Voi sti că ai milă de oameni ca mine
Și suflet bun ai în al tău destin.
De-mi dai cu drag ceea ce-mi dai,
Dumnezeu înmulțește fără de grai,
Iar tu om cu milă și suflet de rai
Rege esti, între cei ce suspină.
Nimeni nu vrea să trăiască urât,
Iar destinele vieții nu noi le-am făcut,
Ele sunt lecții și punți de trecut...
Noi începuturi, pentru mult mai mult.
Bodaproste străine!
poezie de Valeria Mahok (22 mai 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paște
Lepădați căpestrele
Deschideți ferestrele
Să intre binecuvântarea
Cât Golgota, cât zarea.
Am fugit de pe cruce
Cu picioarele năuce
Și-am venit înapoi
Să vă dau anafura vieții d-apoi.
Să fiți cuminți toți
Miniștri, cerșetori și idioți;
Cu roua, cu deșertăciunea
Faceți-vă zilnic rugăciunea.
Eu am să plec imediat.
Satan e concediat
Așa că veți trăi fără frică
Și om și măgar și pisică.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pena din revista "Oltul", anul I, nr. 9 -10 (aprilie 1944)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare către Dumnezeu
Doamne, nu vreau nimic să-ți cer;
Totul e, oricum, efemer!
Și doar Tu știi ce merităm,
Cu ce-ncercări ne confruntăm;
Te rog doar, să m-ajuți s-accept
Ce nu e bun, ce nu e drept!
Nu vreau, Doamne, nimic să-mi dai;
Dacă nu vrei, nu mă lua-n Rai!
Ajută-mă numai să lupt
Cu ce-i parșiv, cu ce-i corupt,
Toate câte mi-e dat să-nfrunt,
Aici, unde-i greu, pe Pământ.
Doamne, să nu crezi că cerșesc,
Cer numai dreptul să iubesc,
În rest, tot ce crezi că greșesc,
Sunt pregătit să ispășesc!
Nu cer, fiindcă mi-ai dat mereu
Mai mult decât am cerut eu!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mica Publicitate
PIERDUT busola țării mele
E nulă, n-o vreau înapoi
Ne-am rătăcit în vremuri grele
Doamne ferește de război.
PIERDUT rușinea celor care
Ar trebui să stea la post
Mai lacomi decît niște fiare
Ei dau exemplul cel mai prost.
PIERDUT memoria curată
A tot ce-am fost, și noi, cîndva
Orfani de mamă și de tată
Istoria nu ne mai vrea.
PIERDUT coloana vertebrală
Ne prostituăm, ne umilim
Străinii ne pun capu-n poală
Umblăm prin lume și cerșim.
[...] Citește tot
pamflet de Corneliu Vadim Tudor (26 ianuarie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciune
Cum să nu umblu trist prin grădini?...
Din coastele tatei cresc rădăcini.
Din inima lui ierburi multe-au crescut,
S-au înălțat, străvezii, și-au căzut...
Printre amurguri cânt și cosesc.
Sub care iarbă o să-l găsesc?
Mai multă rouă... Doamne, te-ndură,
Să-i înflorească trifoiul pe gură...
Toate aceste minuni împlinește-le,
Că el te-ar lăuda pentru toate:
Dar gura lui s-o deschidă nu poate,
Nici pumnul, nici toporul, nici cleștele.
Butuci. Ierburi umede. Crini.
Cerșetori cu împărații vecini.
Fructe în pârg. Rădăcini.
Cine n-are părinți prin grădini?
rugăciune de Eusebiu Camilar
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Copiii au suflet de înger
Copiii au suflet de înger,
Când dorm în patul lor
Somn dulce și ușor.
Când se roagă lui Dumnezeu
Să fie sănătoși și pacea să dăinuiască pe pământ mereu.
Copiii au suflet de înger când spun o poezie,
Despre un ghiocel, despre un puf de păpădie
Copiii au suflet de înger, noi asta bine o știm,
Mai ales când ne cer iubirea și noi nu putem s-o dăruim.
Copiii au suflet de înger când cerșesc pe stradă o bucată de pâine,
Dar noi trecem pe lângă ei fără să ne gândim la ziua de mâine!
Copiii au suflet de înger, dar poate și îngerii au suflet de copii.
Cine știe asta, poate tu, Doamne, știi?
poezie de Vladimir Potlog (21 ianuarie 2024)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cerșetorie și religie, adresa este: