Poezii despre conștiință și timp
poezii despre conștiință și timp.
* * *
materie și timp și energie și conștiința ca o claritate
ca un produs perfect a hăului pustiu
și Eminescu-Singularitate
prezentă în inimic și toate. Viu...
poezie de Iurie Osoianu (2 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când miazănoapte
Când miazănoapte
își ține ritualul pâgân
al arderii orelor tăiate
pe rugul conștiinței
se trezesc în mine
zilele trecute
și tac.
Se aceasta mă tem cel mai mult.
poezie de Kazimierz Swiegocki din Poezje wybrane (25 ianuarie 1960), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Certificat
Ai grijă
Să faci vizite medicale
În timp util
Si procese de conștiință
În timp probabil
Pune ordine în cuget și gândire
Din vreme în vreme
Dar cât mai urgent
Alungă răul din tine
Și din jurul tău
Cât cuprinde planeta
Sistemul solar
Galaxia și mai departe
Cât vezi deferența de stil
Nu abandona de fel
Și fă apel la îngeri.
poezie de David Boia (7 iunie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă
Bântuie vântul toamnei
să-mi spulbere anii,
să-mi prăfuiască gândurile
cu polenul din spicele uscate,
ce nu mai dau rod,
iar ploile mă inmoaie cu spălatul sufletului
de iubiri,
uitându-le,
până îmi vor îngheța
în fulgi criotici,
depuși pe geamul conștiinței
sub formă de flori de gheață...
Să nu sufli,
că risc să-mi topești
și ultimele amintiri!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 octombrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu aplomb
Când ai timp
fă-te promotor
ca să promulgi
legi intacte
legi pudice
de conduită și etică
așa ca la prima strigare
cu iubire de semeni
cum îți va șopti inima
conștiința și cugetul
gândește fără vină
și în nume propriu
apoi adaptează
codul de legi la comun
fii model de atitudine
întâi și întâi
ia sfat de la îngerii albi
pentru tine și ai tăi
pe urmă pentru toți
cei ce vor să devină
[...] Citește tot
poezie de David Boia (6 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
... ieșit din lut am să mă-ntorc în lut
nu corp ci conștiință împăcată
că am trecut prin spațiu din trecut
în viitorul meu de altă dată
cu mânile încrucișate lin la piept
și cu privirea stinsă încă vie
eu voi plecă în luturi să aștept
materie și timp și energie
și când vor coincide inedit
un șir întreg de factori de rigoare
să știți că din trecutul ostenit
am revenit în lumea viitoare...
poezie de Iurie Osoianu (28 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eternul gest al timpului
Ne naștem și murim decât o dată,
Din vremea de demult îndepărtată,
Un fapt al nostru, simplu și normal,
Eternul gest al timpului, banal.
Materie subtilă, în mișcare,
Dintotdeauna a fost nemuritoare,
Tot împletind al astrelor destin,
Cu-al celor ce-au murit și cei ce vin...
Un Univers ce-o lume a născut,
Cu depărtarea lumii din trecut,
Adusu-ne-a mereu într-o conștiință
Dorința vieții, mit în noua ființă,
Un vis superb, care-a venit hoinar
Din depărtarea fără de hotar.
poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra lui Mihai
Tu, simbol ești mereu, de patru veacuri,
În inimă, în casă și-n cerdacuri,
Iar fapta ta ideal măreț rămâne,
Așa cum sunt și-au fost virtuți, române.
Era început de veac și era vară,
Iar cei de-același neam voiau o țară,
Când tu, Viteazul Domn, în nemurire,
Făcut-ai pentru frați Marea Unire.
Băteau atunci trei inimi într-o ființă
Și-urmașilor tu le-ai sădit conștiință,
Acele gânduri vii și înaripate,
Dorința de dreptăți și libertate
Și-o Țară scumpă nouă, strămoșească,
Lăsată-n moștenire românească.
Iubim strămoșii, dând vremea înapoi,
Când umbra Ta, Mihai, e-aici, cu noi,
Păstrată neîntrerupt în amintire,
Simbol de dreptate și Unire.
poezie de Petre Gigea-Gorun din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Românul meu naiv...
Cât timp poeții vor muri săraci
Și țara va avea aceeași soartă.
Asta atrage conștiința moartă,
Prăpădul omenirii-n care zaci.
Nu te mira că bați din poartă-n poartă
Și că nu strângi decât gunoi în saci.
Ai neglijat și n-ai vrut să te-mpaci
Cu mintea, -a cărei lipsă nu te iartă.
Românul meu naiv, din tată-n fiu,
Care mă faci să-ți scriu nenorocirea,
Trezește-te, încă nu-i prea târziu,
Acestui neam să-i recâștigi menirea.
Nu îi lăsa să-ți bage în sicriu
Credința, moștenirea, mântuirea.
sonet de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am conștiința...
Am conștiința vorbelor nerostite și a faptelor
Dar nu a timpului.
Am conștiința drumurilor și căutărilor,
Dar nu a timpului.
Am conștiința primăverilor înverzite,
Dar nu a timpului.
Am conștiința trăirilor nețărmurite,
Dar nu a timpului.
Am conștiința gândurilor necuprinse,
Dar nu a timpului.
Am conștiința dorințelor nestinse,
Dar nu a timpului.
Am conștiința iubirii supreme,
Pe care vreau s-o aștern în tipare eterne,
Dincolo de efemeritatea lucrurilor,
De curgerea inexorabilă a tuturor timpurilor.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Alionte (9 iulie 2022)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre conștiință și timp, adresa este: