copaci şi noapte

Bufniţa – poem diamant

Cu
ochii mari
frumoasă pasăre nocturnă
în pădure sau parc
zboară din copac în copac
în căutare de rozătoare
şi nu numai
strigând într-una
Bu-hu-hu...

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somnul

Blestemate voi negre otrăvuri,
Somn alb!
Această grădină preaciudată
Amurgiţi copaci
Plini de şerpi, fluturi de noapte,
Păianjeni, lilieci.
Străinule! Umbra-ţi pierdută
În roşul amurg,
Sinistru corsar
În a mâhnirii apă sărată.
La marginea nopţii reaprinse păsări albe
Peste prăbuşite oraşe
De oţel.

poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor

Nici o pasăre nu zboară noaptea
numai eu de dor de tine zbor noaptea.
Nici un arbore nu are umbră noaptea
numai eu de dor de tine am umbră noaptea.
Nici o stea nu străluceşte ziua
numai mie de dor de tine
noaptea mi-e ziuă.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Emil
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Copacii aceştia sunt albi,
ca după o noapte de dragoste...
până la stele s-a înălţat
foşnetul lor
de frunze în delir.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venirea norocului

Norocul a venit şi-a luminat acoperişul casei mele
Ca o ninsoare tăcută sau ca roua, noaptea, sub stele:
Puţin câte puţin, nu tot deodată, aşa cum frunzele-n copaci
Sunt alintate rând pe rând de razele soarelui vraci.

poezie de Robert Herrick, 1591 - 1674, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creşte un copac in mine

contratimp al păsărilor migratoare

ascunzându-mă într-o femeie măritată
în fiecare noapte răstignesc în inima ta luna

poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte de noiembrie

Ascultă...
Cu sunet uscat, de-abia auzit,
Ca paşii uşori ai unor stafii în trecere,
Frunzele, crispate-n frigul toamnei, se desprind din copaci
Şi cad.

poezie de Adelaide Crapsey, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uită-te

Uită-te, încă e rouă
Şi toamna începe să-şi ţeasă
Foile galbene-n suflete,
Pale nelinişti în pomi de matasă.

Şi uită-te, noaptea e rece
Şi vara-i alături, dar frunzele pică,
Şi uită-te, -i rece dar trece
Fiorul fierbinte de care ni-i frică

poezie celebră de Nicolae Labiş din volumul: Lupta cu inerţia (1958)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

mă bate un gând
mai alb decât noaptea
ce muşcă adânc
din carnea copacilor
bate peste mine un gând
indecent ca şi vântul

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somnul

Blestemate fiţi voi, întunecate otrăvuri,
Somn alb
Această prea ciudată grădină
De copaci în amurg,
Plină cu şerpi, fluturi de noapte,
Păianjeni, lilieci!
Străine! Umbra ta pierdută
În roşul serii,
Un corsar întunecat
În marea sărată a mâhnirii.
La marginea nopţii se ridică păsări albe
Peste oraşe de oţel.
În prăbuşire.

poezie clasică de Georg Trakl, traducere de Petre Stoica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!