Poezii despre copilărie și inocență
poezii despre copilărie și inocență.
ALEARGA...
Aleargă
Și vei prinde,
Din urmă,
Visul dintâi,
Al copilului,
Inocent.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
1 iunie, Ziua copilăriei
La întâi de Cireșar,
E un început de lună,
Aducem copiilor în dar
O lume mult mai bună.
Alergați, iubiți copii,
Prin pajiști cu stele,
Realizați din păpădii
Acele magice inele.
Venim să mai visăm,
Cu inimi inocente,
Împreună să plecăm
Spre lumile perfecte.
poezie de Mihai Leonte din Armonii majore
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
În mintea mea...
În mintea mea tu ești
O prințesă din povești,
O copilă inocentă,
Iubirea mea eternă.
În mintea mea mereu vei fi
O fată ce se va indrăgosti,
O stea în galaxie,
Una la o mie.
poezie de David Sima (27 septembrie 2012)
Adăugat de David Sima
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Caritate
îmi făceam cruce
dar nu eu
cu mâna mea
dumnezeu mă închina
morții
nu scorpia aia hâdă
ci inocentă fecioară
să-i fiu prunc
în clipa aia a ei
grea
de singurătate
în care naște
poezie de Dumitru Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde ești, copilărie?
UNDE EȘTI, COPILĂRIE?
Unde ești, copilărie,
Fără griji fără suspine?
Părinții din veșnicie
Purtau grija mea de mâine!
Unde-ai dus vraja visării
Cu Zmei, Feți și Cosânzene?
Că veneau pe-albastrul zării,
Precum visul printre gene!
Unde mi-ai lăsat florile
Ce mi le coseam pe ie?
Azi cos lacrimi în mărgele
De scaieți și păpădie!
Coseam ie cu altiță,
Când eram copil de școală,
Ca să primesc cununiță
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Maria Filipoiu din Poezii pentru copii
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilul
Unde-i copilul cel iubit
Prin razele de soare
Zburdând, în jocu-i fericit,
Doar zâmbet și candoare?
Unde-i copilul cel bălai
Cu ochii ca azurul?
Prin care colț al cărui plai,
Ce-l cântă trubadurul?
Copilul dulce și plăpând,
De-o vreme lungă nu e;
În locul lui pe cer arzând,
E steaua, cea gălbuie.
poezie de Ionel Adrian Gugea (15 ianuarie 2013)
Adăugat de Ionel Adrian Gugea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pruncul
un om cioplea
într-un ungher de veac
un leagăn
pentru copilul ce mâine venea
lucra și lucra pe dușumea lumii
așchii cădeau alegoric pe mâini
undeva, o femeie și un prunc
un prunc la sânul iubirii
o viață sugea viață
la sânul cunoașterii privea un copil
cu ochii împreunați zilei ce mâine sosea
țipa în răsuflarea caldă a sufletului
ei știu ce noi încă visăm
Doamne, fă să ne ierte copii pentru păcatele lumii
dă lumină din flacăra inocenței
ce curge în ochii candizi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evadare din timp
M-am apucat să răsfoiesc timpul
cu aprobarea tacită a lui Chronos
aflat undeva în neant
îi simt privirea infinită
și aud cum întoarce secundele
una câte una
eu însă devin rebel
protestez împotrivă legilor
Zeului Chronos
mă opun să mai investesc în eternitate
și continui sa răsfoiesc paginile trecutului
oprindu-mă la capitolul copilărie
vârsta neprihănirii și a inocenței
nu se mai aud secundele...
doar zâmbete și chicotiri de copii
am redevenit pur inocent și sincer
[...] Citește tot
poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Viorel Vintila
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zodia Racului
Ce bine ar fi fost să fiu un rac autentic,
să merg constant înapoi.
Te-aș întâlni printre amintiri
și după ce te-aș găsi nu ți-aș mai da drumul,
te-aș târî cu mine înapoi,
să ne iubim tineri și nevinovați,
după care, mereu înapoi, te-aș târî mai departe,
spre copilărie,
ne-am juca inocenți
până ce, obosiți de joc și de inocență,
am dispărea într-un mit.
Dar nu sunt un rac autentic,
în zadar mă tot laud cu zodia mea,
sunt condamnat să merg înainte
și tot ce pot e să târăsc între cleștii mei de rac
toată memoria mea, fără să cedez nimic, nimic, nimic,
cu riscul ca povara ei uriașă să mă ucidă într-o zi.
poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii Bertei
Nu luați în seamă ochii mult lăudați, faimoși,
Voi, ochi ai dragei mele, prin care-o adiere
Mai lină ca-nserarea se tulbură și piere!
Vărsați asupră-mi noaptea vrăjită, ochi frumoși!
Ochi ai copilei mele, voi adorate-arcane,
Cu magicele peșteri v-asemui într-adins
Unde comori de nimeni știute joacă stins,
De umbre-acoperite,-n letargice mormane!
Adânci și mari sunt ochii copilei și ascund,
Ca tine, Noapte-ntinsă, lungi scăpărări de foc
Cu Dorul și Credința-mpletite la un loc,
Ce, pătimaș ori candid, scânteie în străfund.
poezie celebră de Charles Baudelaire, traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre copilărie și inocență, adresa este: