Poezii despre corupție și moarte
poezii despre corupție și moarte.
Fluctuații cotidiene
viața are preț
de o clipă
incoruptibilă este
doar moartea
ea acceptă un singur ort
și acela
plătit în prezența
îngerilor.
poezie de Carmen Tania Grigore din Un sezon cât o viață
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf unui mituitor
Aicea este adormit
Un om ce-o viață-a mituit;
Chiar Moartea, fără să clipească,
A încercat s-o mituiască.
Dar Moartea, vezi, nu s-a lăsat
Și-ndată mi l-a înhățat.
epitaf de George Budoi din Epitafuri (24 iunie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cimitir de artiști
Numai artiștii au corupt tărâna,
din vina lor răsar pe lume flori,
prin arbori trec pierduții - dirijori,
și-și mișcă-n fiecare creangă mâna.
De-atâția pictori morți în cimitire,
culorile se strâng ca pe la nunți,
un sculptor taie nebunește munți,
planeta e-n pericol de iubire.
Gerosul vânt și vântul prea fierbinte,
ce sfarmă țări și prescurtează vieți,
pleacă din pieptul marilor poeți,
ei, după moarte, mai rostind cuvinte.
Artiști nocivi în viață și în arte,
ei sunt cu-atâta mai nocivi în moarte.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călăii...
Prim-ministru RM: "Vreau să reiterez acest mesaj către
judecători și către procurori cei care au slujit un regim
corupt și au admis decizii ilegale, abuzive, imorale trebuie să plece."
să plece mercenarii "lui"
să vină îngerașii tăi
și iar nu-i vina nimănui,
și iar în jur numai călăi
și nici un fel de strategii
nici semne, nu mai zic de căi
și pleacă iar un val de vii
rămân doar morții. Și călăi
cu mâna-ntinsă prin străini
și-n zornăit de zurgălăi
mereu ei bani. Pentru venin
să-i saturi și pe-ai tăi.
Călăi...
poezie de Iurie Osoianu (23 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ani și vârste
Cineva din mine, caruia nu i-a ramas straina nici o suferinta
Are, de când ma stiu, sapte mii de ani.
Cineva din mine, care nu se lasa corupt de glorii desarte
Are, cu tot mai multa îndaratnicie, saptesprezece ani.
Iar vârstele obisnuite ale vietii omenesti
Nu îmi ating în nici un fel esenta.
Am avut toata viata sapte mii de ani,
Dar trecând prin ispitele si ticalosia lumii,
Iconoclast si tot mai plin de revolta,
Am sa mor de saptesprezece ani.
poezie celebră de Geo Bogza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scribilor! Gura!
Voi care roiți în jurul meu
"Poeți" cu figuri părând de zeu!
Eu nu scriu pentru haremuri
Sau slinei de argintați lauri!
Culeg lacrimi de pe plaiuri
Unde copile mor, corupților
Ce lingeți flegma partidelor...
Scribilor! Sub masca cenaclurilor
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adeverință de dragoste
Adeveresc, de voie, prin prezenta,
De nimeni mituit, mințit, silit,
C-ai fost femeia mea și te-am iubit
Și cu plăcere ți-am făcut legenda.
Acum, nu-ți mai permite nici agenda,
Nici lupta pentr-un minim de profit
Să-mi dai și mie-un timp nedeslușit,
Să nu te joci de-a viața și de-a fenta.
Eram perechea gata pentru Noe,
Puteam începe lumea de la doi,
Pe morți să îi aducem înapoi,
Puteam învinge trista paranoie.
Adeveresc iubirea dintre noi,
Sper a-ți servi în viață, la nevoie.
poezie celebră de Adrian Păunescu din Din doi în doi (5 februarie 2003)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea e birocrată
Off, moartea asta-mi dă de furcă
Sa-mbrăcat oficce în birocrată
Dă din coate, tocuri și încurcă
De nu-i mituită, nu mi-e mulțumită!
Și mă scrie pe "toacă" cu plecată
moacă de prea sfântă și cinstită
să dansez pe legea ei tâmpită
neștiind că eu nu joc sub copită
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
8 ipostaze ale cerului
I
Ah dureros cel mai dureros
cer printre frunze
răsărind spre-ale corupe.
II
De-a pururi se țese
crisalida cerului
virginala indiferență.
III
Ochi estropiat
văzându-se doar
pe sine.
IV
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Grigurcu din Righoarea văzduhului (1978)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Săracii doctori amici
Săracii doctori amici,
Fără jenă ies în stradă.
Spun că au salarii mici,
Dar ciubuc primesc grămadă.
Unii n-au pic de rușine.
Nici nu se uită la tine.
Dacă nu dai milioane
Poți chiar să mori în saloane.
Pentru sistemul medical
Nu există cod penal.
Corupția e în floare,
Guvernul, în cot îl doare.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre corupție și moarte, adresa este: