Poezii despre cuvinte și gură
poezii despre cuvinte și gură.
Limba de lemn
limba de lemn
te bate la gură
cuvântul
iese și n-ar ieși
limbă greu de-nțeles
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gelozie
O, sunt geloasă pe apa pe care-o bei
și pe cuvântul pe care-l spui,
pe răsuflările tale albastre...
Sunt geloasă pe-aceste nedrepte
pauze dintre gurile noastre!
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbetul din colțul gurii
Omul e-n măsura-n care crede,
Ochiul e-n măsura-n care vede,
Dar cu gura să se ia în gură,
Doar măsura este în măsură.
Omule, să faci fără măsură
Tot ce vrei, dar când ajungi la gură,
Înainte de deznodământ,
Nu-ți băga toți colții în Cuvânt!
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (11 februarie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Continuitate
Iată c-ai ajuns să râzi
cu gura mea, să te uiți cu ochii mei
la câte ți se întâmplă,
să măsori cu respirația mea
Universul,
să iubești cu cuvintele mele,
să mori cu moartea mea,
iubito.
poezie celebră de Nicolae Dabija
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Limba moartă
îi iese pe gură
cu picioarele înainte
o limbă moartă - câteva cuvinte
de neînțeles duc pe umeri
sicriul bătrânei
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
cuvântul rătăcit a ajuns
la gura știrbă a muților
lacrima umezește ochiul
celui îndrăgostit
iar poetul stă cu mâna la frunte
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stare de veghe
Privirea ta taioasa
Impiedica gandul meu
Dureros
Sa se transforme
In lacrimi.
Stiu,
Cuvintele tale,
Nerostite inca,
Stau stranse
In cerul gurii.
Eu le cunosc pe toate.
Si numai degetele,
Cu care ma mangai,
Parca,
Poarta in ele
Fiorul despartirii.
poezie de Marieta Măglaș
Adăugat de Marieta Măglaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu un cuvânt
"A fost atâta chiu și cânt,
Cum nu s-a pomenit cuvânt",
Dar câți martiri pentr-un cuvânt?
Ce guri ar mai fi mute?
Au cuvintele și umbre.
Cuvântul fruct oprit.
Cuvinte păsări trecătoare.
Cuvântul e ca orbul, nu știe unde nimerește.
Un pumn de aur în cuvânt.
I-a fost dat cuvântului să fie scris.
De cuvinte nu te speli.
Există cuvinte ca nodul gordian.
Bate cuvântul în piuă, tot degeaba.
Cuvântul deschide, cuvântul închide.
Cad fără șir cuvinte, necunoscute, omenești.
Cuvântul nu simte nici durere, nici milă.
Cuvântul se citește lângă lampa amintirilor.
A bon entendeur, salut!
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Laudă Melancoliei
Buzele
mele
vei
deschide
Melancolie
Și
gura mea
va
vesti
lauda
ta
În numele
tău
voi arde
În
toate
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (28 aprilie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autobiografie la Belgrad
I
Geometria e liniștea
întâmplării!
II
Când caii dorm,
călăreții sunt morți!
III
Ieri gura mea sângera.
Azi sânge
ează cuvintele mele!
IV
Nu cântecul privighetorii,
ci înțelesul cântecului ei!
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu din Opere impersonale
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cuvinte și gură, adresa este: