Poezii despre cuvinte și onoare
poezii despre cuvinte și onoare.
* * *
a venit timpul
să-mi eliberez cuvintele
pe cuvânt de onoare
poezie de Louis Savary din Un poem nous separe, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu limbă
Cu limbă de viață
Am croșetat
Cât mai obiectiv
Versuri sacre
Pe cuvânt de onoare
Numai așa
Pot face
O scară angelică
Până ceruri
Accesând
De urgență
Nemurirea
Serafică.
poezie de David Boia (17 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Superba clasă a amintirilor din copilărie
Dragi copii
vă mulțumesc
că
mi-ați făcut loc
în
amintirile voastre
Și-n
această clasă
am onoarea
să vă fiu coleg
Colegul Copilăriilor Voastre
știurlubatice
Vorba lui Nică
Primul Nostru Coleg
De Eminescu
nici nu mai am cuvinte
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (14 iunie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Agonie
Aș lupta, desigur, spre acel "mai bine"
despre care se tot vorbește în legi și documente
cuvintele, însă, mă privesc irritate
"Mai crezi în vorbe și în dreptate?"
***
Mă furișez printer rânduri, cu grijă,
să nu supăr un "domn" sau o Literă
ce înseamnă putere, onoare și bine
potopul de lacrimi vise ucide
***
Fulgerul vieții îmi bate in geam
s-aprinde în mine dorința să am
putere și bani, lună și stele
nu vezi cum fug rândunele?
***
Dar tunetu-mi aduce acel "rău necesar"
în care neputincioasă mă zbat
legi, documente, cuvinte de "bine"
și toate pentru "democrație".
poezie de Lucreția Ionescu Buiciuc
Adăugat de Lucreția Ionescu Buiciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cina cea de taină
Sau strâns în jurul lui confuzi, mirați,
el ce se-nchide ca un înțelept
și se retrage dintre cei intrați
și curge peste ei străin și drept.
Singurătatea veche vine peste el,
cea care l-a crescut în faptele-i profunde;
va trece prin păduri, fidel,
cei ce-L iubesc de fața Lui se vor ascunde.
La ultima lui masă i-a chemat
și (ca o pușcătură ce-alung-un mielușel
tremurând) gonește mâini din pâinea ce le-a dat
cu-al său cuvânt: ei zboară înspre el;
ei flutură neputincioși pe masa de onoare
și căută o ieșire. El însă
este peste tot ca un apus de soare.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke (19 iunie 1903, Paris), traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lună tu
Lună tu ce știi secretele
Amorezilor de noapte
Și păstrezi în taină vorbele
Ce s-au spus numai în șoapte,
Ode ți-au făcut poeții,
Te-au cântat și te-au slăvit.
Tu părtașă la a lor taine
I-ai vegheat când au iubit.
Dând cuvântul de onoare
Vrând s-arate că sunt zei,
Câți nebuni promis-au oare,
Să te-aducă iubitei?
poezie de Adrian Timofte (ianuarie 2020)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
De profundis
Nu, asta nu pot s-o suport!
Curând, e-un an și jumătate
De când ați declarat că-s mort
În unanimitate.
Toți proștii câți m-au cunoscut
Ziceau: "Mi-era un fel de rudă
Săracul! Cine-ar fi crezut?..."
Îmi vine să-nviez de ciudă!
Profane mâini mi-au răsfoit,
La Iași, arhiva.
Revistele m-au prohodit,
Amicii mi-au mâncat coliva.
Mă pipăi, stau nedumerit.
Mă trag de păr, simt că mă doare...
Nu, n-am murit!
Vă dau cuvântul de onoare.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Andra Iosifan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Recită: Ramona Doleanu
Când nu ești om de omenie
De multe ori întâlnești
oameni ce sunt tăcuți
și prefăcuți cu tine,
dar nu trece mult și-și arată
adevăratul caracter,
care e ascuns în mister
și spune cuvinte nebănuite
fără să fie gândite,
cu rol de-a întimida
și de-a supăra,
un om cinstit și liniștit
ce toată viața a muncit,
și-apoi s-a îmbolnăvit,
dar tot stimă și onoare are
că e înzestrată cu răbdare.
poezie de Eugenia Calancea (28 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îți aduc, Isus,m onoare
eu te laud și îți cânt
dragostea de Dumnezeu
a Celui Prea Înalt Cuvânt
și în veci Mirele meu
mă închin în fața Ta
și ți-aduc Isus onoare
lumii Tu nu mă lăsa
ci în veci să-mi fii salvare
sub aripa Ta Divină
Doamne astăzi Tu mă ia
și mă fă să fiu lumină
să trăiesc doar voia Ta
vreau lumina să îmi fie
scut și pavăză mereu
Mire drag din veșnicie
să-mi fii Domn și Dumnezeu
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fie-i Lui Isus onoare
Cât de adânc este Cuvântul
Ce Isuse ni-l mai dai
El îmbracă tot pământul
Să ne așeze iar în rai
Ce profundă e Scriptura
Ce Isuse ne-o oferi
Să ne întărești făptura
Nu de azi și nu de ieri
În Cuvântul Sfânt Divin
Viața însăși se găsește
Să-l absorbi mai pe deplin
Căci Hristos te mântuiește
Numai El azi ne oferă
Viața veșnică mereu
Să primim a vieții eră
Prin credința-n Dumnezeu
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (28 mai 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cuvinte și onoare, adresa este: