Poezii despre depășire și timp
poezii despre depășire și timp.
Radiografia trupurilor
Este doar un biet clișeu voalat
De timpul ce trece peste el
În adâncul necunoscutului.
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păreri de rău vor trece peste mine, seci
Și voi dormi adânc la umbra crucii mele,
Un simplu călător prin mii de veacuri reci,
Prin viață și prin moarte, mai rece decât ele...
catren de Sorin Gaidei (ianuarie 1996)
Adăugat de Sorin Gaidei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecutul este prezentul
Amărăciunea reînviată
Nu-i necesară, dacă
Cineva nu-i ignorant.
Mâine va fi
Ieri, dacă nu numeri
Zilele săptămânii invers.
Cuprins. Circul ultimei săptămâni
Trece peste pervaze și peste vechile ranchiuni. De aceea:
Când tu încerci să
Forțezi ușile și să descoperi
Cauza țipetelor, rostogolești
Un ecou închis în alămuri.
poezie clasică de Marianne Moore, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai poetul...
Lumea toată-i trecătoare.
Oamenii se trec și mor
Ca și miile de unde;
Ce un suflet le pătrunde,
Treierând necontenit
Sânul mărei infinit.
Numai poetul,
Ca pasări ce zboară
Deasupra valurilor,
Trece peste nemărginirea timpului
În ramurile gândului,
În sfintele lunci,
Unde pasări ca el
Se-ntrec în cântări.
poezie celebră de Mihai Eminescu (1868)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caut portretul lui Hegel
Eu n-am văzut niciodată
Portretul lui Hegel,
Mi-a lipsit momentan
De pe toate cărțile.
Am auzit însă că există
La un anticariat.
Nu prea departe de-aici,
O fotografie de-a lui, înfățișându-l
În clipa când trece
Peste toate sistemele filozofice,
Ca viermele de mătase
Pe frunzele de dud.
Trebuie să fie ceva neobișnuit și frumos,
Electric.
Ceva ca omul.
Într-o zi o să-mi fac timp.
Mă voi repezi până-acolo
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
După catastrofă
Gândește-te că mai avem motive,
De fericire și de bucurie,
Că eu sunt viu și că și tu ești vie,
Și n-avem îndoieli definitive.
Că nu ne bănuim de nicio boală,
Că moartea încă pare-a fi poveste,
Că dintre toate numai viața este,
C-am depășit secunda infernală
Și poate o sentință, ghilotină,
În nu știu care clipă ne așteaptă
Și vom muri de-o zodie nedreaptă,
Nu știm nimic din ce va fi să vină.
La cumpănă, și dreaptă, și nedreaptă,
Să fiu senin și să rămâi senină.
poezie celebră de Adrian Păunescu din "Iubiți-vă pe tunuri, 1981
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori de cais
pe boltă
se întindea amurgul
așteptam...
o clipă, o zi sau un veac
uneori priveam cum fumega timpul
între două cuvinte inegale
noaptea mă plimbam...
mă plimbam pe haotice străzi
căutam mereu
de multe ori fără habar, în zadar
anii ce pleacau aiurea, haihui
nu am rămas aici, nici dincolo
nici nu aveam de ce
poate, odată, voi trece
peste o mie de drumuri
atunci se vor scutura florile de cais
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu din Pentru cei ce vin sau pleacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre stânci de piatră seacă
Printre stânci de piatră seacă,
Auzi plâns de cucuvai,
Țipând noaptea tristu-i vai!
Când în nouri se îneacă
Chipul lunii cel bălai.
Vraja trece peste lume,
Vraja... cântec amorțit,
Ca un vis îngălbenit,
Pe-a ei buze vineți spume,
Capu-i alb a amețit.
Fuge, trece, fuge, zboară
Buza-i tremură spumând,
Ochii-i joacă schinteind,
Sub nebuna ei cântare
Lumea doarme în descânt.
Este Daina cea nebună,
Care cântă noaptea-n crâng,
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1869)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunze
Frunze de un verde translucid
soarele topește țigla
de pe acoperișuri.
care se scurge pe ceasurile
zilei
așa că timpul
se face roșu.
spațiul invadat de frunze
se face verde.
Viteza gândului meu
capătă nuanțe
de roșu și verde
și depășește astfel
viteza luminii.
La început a fost
[...] Citește tot
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decontul final
Pentru tot ce-ai pierdut în iubire cândva,
Îți dau toți acești ani, îți dau viața mea.
Să mai vii într-o zi, să mai vii pe la noi,
C-am găsit niște ani, să ți-i dau înapoi,
Anii noștri frumoși, anii noștri nebuni,
Am să-ți dau săptămâni, anotimpuri și luni.
Să mai treci pe la noi, cât nu e prea târziu,
Și eu încă sunt viu,
Să mai treci să-ți mai dau câtă jale am strâns
Pentru-o oră de plâns.
Să mai treci pe la noi, care sunt numai eu,
Anii vechi să ți-i dau că m-apasă prea greu,
Să mai treci peste mări, să mai treci peste munți,
Să-ți aduc amintiri ca să poți să mă-nfrunți.
Să mai treci prin vreun loc unde-am stat și-am visat,
Fără pic de păcat.
[...] Citește tot
cântec interpretat de Cristian Buica, muzica de Cristian Buica, versuri de Adrian Păunescu
Adăugat de Cristian Buica
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre depășire și timp, adresa este: