dorinţe şi încurajare

* * *

Sfâşiind ideile
treci pragul încăperii
stăpânite de aerul mucegăit
de visurile tablourilor
înrămate cândva.
Mâinile dibace
ale tatălui necunoscut
ţi-au lăsat moştenire
scândurile din pivniţă.
Lângă butoiul cu cep răsucit,
de-atâtea dorinţe bete,
încurajezi un suflet
să treacă
peste adolescenţă.

poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tout vient a qui sait attendre

Toate lucrurile visate vin la cei care
Ştiu s-aştepte – încă de la inventarea roţii –
Dorinţele noastre biciuie armăsarii sorţii,
Din copilărie-aude asta fiecare.

Toate vin la cei care-aşteaptă, ştiu...
(Rostesc aceste vorbe spre încurajare),
Căci o voce tristă-mi şopteşte galeş: "Oare?
Da, vin, dar uneori vin prea târziu."

poezie de Violet Fane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamei mele

mamei mele, cu dragoste

Când eram copil, îmi doream ceva:
Atunci când voi fi mare să fiu ca mama mea.
Apoi, am crescut, mamă-am devenit
Şi mă-ntreb adesea dac-am reuşit
Să fiu eu, ca mamă, pentru-ai mei copii
Cum e mama mea. Asta mi-aş dori!
Anii au trecut şi încă îmi doresc
Să fiu ca tine, mamă, când îmbătrânesc.
Tu eşti, dragă mamă, omul minunat
Ce ştie să zâmbească şi de-i supărat.
Eşti minunea mea, modelul meu în viaţă.
Zi de zi găsesc la tine o povaţă
Şi o vorbă bună, o încurajare,
Mereu ştii, mămico, de ceva mă doare.
Azi, de ziua noastră, sţii ce imi doresc?
Să fii sănătoasă, mami! Te iubesc!

poezie de Angela Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când îmi este greu

Când ai o suferinţă
roagă-l pe domnul
şi pune-ţi o dorinţă,
aşa poţi găsi ceva neaşteptat,
e un exemplu bun de urmat,
să ţinem la viaţa noastră,
nu să distrugem prin casă,
să nu avem idei negative,
să facem aşa, ca să fie pozitive,
prin mângâierea celui bolnav,
ca să nu fie mai grav,
cu încurajări, ca să evităm,
la toate să reacţionăm,
suferinţa ca să plece
durerea să se vindece.

poezie de Eugenia Calancea (21 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

O noapte câştigată

Bântuie vântul cu nervii tari
aproape că vrea să te ridice de pe drum,
dar nimeni nu se lasă.

Dorinţa macină în mine aşteptarea şi graba
mă îndepărtez de oboseală
şi de somnul făţiş.

Toate gândurile mă încurajează,
mă apropii tot ma mult de casa ta,
lacom vreau să-ţi prind pasărea
ce cântă neîncetat inimii mele
prinsă în jug.

Vine seara cu încurajările ei
unde se fac aşchii speranţele,
dar nu sar prea departe de scop.

Primirea ta cu prefăcută mândrie
adaugă plăcerea îndrăznelii

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deschide uşa

Deschide uşa să primeşti
Cadouri din Eden trimise
Căci darurile pământeşti
Creează doar deşarte vise.

Deschide uşa să-nţelegi
De ce-i nevoie de răbdare
Să poţi, cu râvnă, să culegi
Comorile nepieritoare.

Deschide uşa spre un pisc
Al unui trai fără himere
Şi du-te-acolo; nu e risc
Simţi-vei, iar, o adiere.

Deschide uşa să tratezi
La cei ce bat cu disperare
Căci n-au nici holde, nici livezi
Dar au găsit răscumpărare.

[...] Citeşte tot

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (29 iunie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi am aripi

Azi am aripi şi simt că pot să zbor,
Cu mine-n lume-s singur călător.
Mă dezlipesc uşor de orice dor
Şi simt, încet-încet, că nu mai mor.

Astăzi cred tot în mine şi-o să dau
Şi-n stânga şi în dreapta tot ce vreau
Să văd la alţii şi ce-alţii doreau
În mine să găsească, le predau.

Azi simt că zboru-mi este mai înalt
Şi visu-mi nu-i la fel ca al celuilalt.
În mine sare saltul după salt
Şi cântă viaţa mai lin ca un psalt.

Azi am o inimă încurajată
Iar haina sufletului mi-e spălată
Şi-mpodobotă, înfrumuseţată
Cu-o dulce, sfântă dragoste curată.

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renunţând la mine

Renunţ la ochii mei care sunt ouă de sticlă.
Renunţ la limba mea.
Renunţ la gura mea care-i constantul vis al limbii mele.

Renunţ la gâtul meu care-i mâneca vocii mele.
Renunţ la inima mea care-i un măr în flăcări.
Renunţ la plămânii mei, copaci care n-au văzut niciodată luna.
Renunţ la mirosul meu de piatră călătorind prin ploaie.
Renunţ la mâinile mele care-s zece dorinţe.

Renunţ la braţele mele care oricum voiau să mă părăsească.
Renunţ la picioarele mele care numai noaptea-s amanţi.
Renunţ la bucile mele care-s jumătăţile de lună ale copilăriei.
Renunţ la scula mea care-n şoaptă încurajează coapsele.

Renunţ la hainele mele care-s uşi bălăgănindu-se-n vânt
şi renunţ la stafia care trăieşte-n ele.
Renunţ. Renunţ.

Iar tu n-o să rămâi cu nimic pentru c-o iau de la început

[...] Citeşte tot

poezie de Mark Strand, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea

O, ţară de când tot aştept
Să vină momentul prielnic,
Să-ţi scriu o poezie cu gând înţelept,
Pentru realizări, într-un ritm melodic.

Ca să ne bucurăm cântând,
De starea mândră-n care te-ai afla,
Poporul să iasă strigând,
Slavă! pentru patria mea.

Dar, iată că mult timp a trecut
De când ne-am revoltat pentru mai bine,
Dorinţele nu s-au îndeplinit,
Toate au devenit ca nişte vise.

O singură sansă a mai rămas,
La mulţi de a pleca din ţară,
Cu supărări şi fără glas,
De copii s-a-ndepărtat ca să şi-i crească.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Răscol (1 martie 2018)
Adăugat de Dumitru Răscol
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-ntâmpin toamnă...

Te-ntâmpin, toamnă, cu braţele deschise
Mi-aduci şi-acum ce inima-mi dorise.
Mi-aduci încurajări, dorinţe de mai bine
Şi dorul de-a mai merge prin lunci şi pe coline.
Te văd sosind cu-aspectu-ţi de regină
Şi sufletu-mi mişcat se-apleacă şi se-nchină
În faţa Celui ce-aşează anotimpuri
Să mai culegem roade din pomi şi de pe câmpuri.
La timpul potrivit ţi-a hărăzit sosirea
El, care ţi-a făcut nostalgică privirea
Din fructe coapte îmi pregăteşti dulceaţă
Să pot să port îmbujorări pe faţă.
Că îmi eşti dragă motive sunt o mie
Mă-nveţi să fiu mai bun, să fac economie.
Decoruri c-ale tale nu sunt la expoziţii
La frumuseţe nu dai ciudate definiţii
E clar că eşti făcută să prevesteşti că-n viaţă
Mult nu vom sta în strai de dimineaţă
Mă copleşeşti cu daruri ce-n iarnă n-or mai fi
Mă delectezi cu-arome, cu foşnetul din vii

[...] Citeşte tot

poezie de George Cornici din Nuanţe stelare (8 septembrie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!