Poezii despre dușmănie și moarte
poezii despre dușmănie și moarte.
Sunt doi stăpâni mereu în dușmănie:
E bunul har, e crunta lăcomie.
Și când spre cer mai rău înclină sorții,
Atuncea vine negrul vierme al morții...
catren de William Shakespeare din piesa de teatru Romeo și Julieta (1597)
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!
Medicilor cardiologi Petrișor Tudorașcu și Rodica Mușetescu (de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova), incompetenți care au interpretat eronat banala tensiune și i-au greșit tratamentul tatălui meu, ducând la moartea lui
Medici slabi, de suflet goi,
Vieții îi suntéți dușmani;
De n-ar fi venit la voi,
Ar mai fi trăit mulți ani.
pamflet de George Budoi din Medicii și medicina în aforisme, epigrame, pamflete și satire (14 aprilie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate...
Zace pe trotuar
Poate moare
Poate este flămând
Poate nu se poate ridica
și așteaptă o mână întinsă...
Sau poate crede
în alt Dumnezeu
Poate a votat
un alt președinte
Deci poate fi un dușman...
poezie de Stefan Zagiel din Chwile (2013), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cotropirea frunzelor
Smulgem frunzele și facem
pat din osul pomilor
paștem iarba și o toarcem
prin burta flămânzilor.
Ne uităm în sus, la stele,
neștiind că-s mai departe
frunzele din pom, acele
scuturând în toamnă moarte.
Nu-ntre oameni e cuțitul
dușmănia, sfântă milă
ci-ntre sânge, vai, și verdea
neânvinsa clorofilă.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cotropirea frunzelor
Smulgem frunzele și facem
pat din osul pomilor
paștem iarba și o toarcem
prin burta flămânzilor.
Ne uităm în sus, la stele,
neștiind că-s mai departe
frunzele din pom, acele
scuturând în toamnă moarte.
Nu-ntre oameni e cuțitul
dușmănia, sfântă milă
ci-ntre sânge, vai, și verdea
neînvinsa clorofilă.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
De dincolo de veacuri
De dincolo de veacuri
Din mituri de demult,
Întruchipat în gânduri,
Eu nu te mai ascult.
De dincolo de viață,
De dincolo de moarte,
Tu n-ai făcut o dată
Iubirii mele parte.
M-ai zvîrcolit în gheare
De lei și de tirani,
Cerându-ți îndurare
Mi-ai potrivit dușmani.
Destin amar și putred,
Nici nu știi ce te-așteaptă,
Cu tine astăzi viața
În mine se deșteaptă.
poezie de Ilie Căpitănescu (1958)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninge din Shakespeare
Ninge uitat. Toți fulgii astăzi dați-i
Celor săraci, copii să și-i mintă,
Ninge fără de corp, ca din oglindă,
Cade lumina pe toți condamnații.
Pe toată omenirea suferindă,
Pe toți dușmanii, ca și pe toți frații,
Ninge uitat de-atîtea generații,
Ninge cu fulgi din lanțul de pe grindă.
Ninge din Shakespeare, cu zădărnicie,
Cu amăgiri, cu desprimăvărare,
Numai groparul limita cunoaște
Cînd cu dispreț el tace-n gura mare.
Ninge cu fulgi pentru lipit sicrie
Și lumea moare, naște, moare, naște...
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Testament
De-oi muri, mormânt săpați-mi
Sus pe o colină
Unde-i stepa nesfârșită,
Scumpa Ucraină.
Pe câmpiile întinse
Niprul între dealuri
Să se vadă, să se-audă
Vuietul de valuri...
Și atunci, când o să piară
Dușmanii din țară,
M-oi trezi și voi ieși eu
Din mormânt afară.
M-oi urca eu până-n ceruri,
Unde Domnul șede,
M-oi ruga... Da' pân-atuncea
În Domnul n-oi crede.
Îngropați-mă, sculați-vă,
Jugul nimiciți-l
Și cu-al dușmanilor sânge
Sloboda stropiți-o.
[...] Citește tot
poezie clasică de Taras Șevcenko (25 decembrie 1845), traducere de Iurie Barjanschi
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
* * *
Prietene, pământu-ntreg mi-ar deveni dușman
Dar nu-i niciun păcat pentru că tu nu-mi ești dușman.
Fără să fiu sfătuit de cineva te-am îndrăgit
Darul acesta nu mi-l poate face niciun dușman.
Cât sunt duh și carne nu duc lipsă de tristeți
Nu-mi pasă de voi coborî în pământul dușman.
Ey, tu, suflete! Tu, iubito, sabia-i trasă
Ia seama, moartea de mult ne-a privit ca un dușman.
Ey, Fuzulî! Chiar de mor nu renunț la iubire
Mormântul să mi-l săpați în pământul dușman.
poezie clasică de Fuzulî din Gazeluri (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cele două surori
Orgia și Moartea sunt două bune fete,
Prea darnice-n săruturi, cu trup de vlagă plin,
Al căror pântec veșnic virgin, drapat în zdrențe,
N-a cunoscut vreodată al nașterilor chin.
Poetul crunt, dușmanul vieții familiare,
Favorit al gheenei, curtean cam scăpătat,
Găsește în morminte precum și-n lupanare
Un pat de remușcare în veci necercetat.
Și racla și alcovul, adânc blestămătoare,
Ne dau pe rând, ca două amabile surori,
Plăceri îngrozitoare și gingașe orori.
Când mă îngropi, Orgie cu brațele murdare?
O, Moarte, când veni-vei și tu să-ți altoiești
Pe mirții ei scârbelnici chiparoșii funești?
sonet de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de Al.Philippide
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre dușmănie și moarte, adresa este: