Poezii despre educație și iubire
poezii despre educație și iubire.
Profesorului meu de limba română din liceu
Ne-a sădit dragostea de țară
Și de limba cea română,
Ni l-am pus ca pe-o brățară,
Ca pe veci să ne rămână.
De aceea l-am iubit
Și cu toți l-am prețuit.
Fie-i țărâna ușoară
Amintirea-i să nu moară.
poezie de Corneliu Culman din Niște poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Studenta la divorț
Ea soțului sexagenar,
Profesor universitar,
I-a spus: tu liber iar rămâi,
Ai fost iubirea mea dintâi,
Ar fi păcat ca, pentru-o burmă*,
Să fiu iubirea ta din urmă.
*Burmă: verighetă.
pamflet de George Budoi din Învățământul, profesorii, studenții și elevii în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete și (5 mai 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartelă simfonie peisaj lipsă
vine profesorul de desen
cu profesoara de muzică
elevii
încă mai cred că se arată-n inspecție
george enescu cu gri
gorescu în brațe (?!) -
atunci
se ia o vacanță peste vacanțe
se înmatriculează
noua
mașină de transport personal
didactic îndrăgostit
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Profesorul de geografie
Nu mă iubea profesorul de geografie,
știa el de ce,
eu coloram cu albastru câmpiile, munții,
iar mările, fluviile erau purpurii.
Se enerva rău dascălul,
Îmi punea numai note mici,
Dar am câștigat iubirea Krimhildei,
știa ea de ce.
Simțea că e sânge bun în artere,
Am avut cu ea șapte copii,
Apoi am murit fericiți, împreună,
Albastrul cobora în câmpii.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu
Am fost ascultat la geografie.
Trebuia să vorbesc despre munți, ape și păduri.
Profesoara m-a privit sever,
Apoi mi-a cerut să spun lecția.
Dar eu am început să vorbesc despre tine.
Am demonstrat că relieful nu există
decât în noi,
Că râul e iubire,
Că muntele e absolut,
Că pădurile sînt strigăte de dragoste.
Apoi am vrut să-i conving pe ceilalți
Că toate acestea ești tu!
Dar cei din jur au râs,
Iar profesoara mi-a pus 2,
Fără să-și dea seama că și doiul
E tot o pereche,
O pereche de îndrăgostiți,
Care, de fapt, suntem noi [...]
poezie de Vlad Solomon din În noi e un cer mai adevărat (1984)
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!
Profesorul
nu am fost foarte fericit
când te-am iubit
nu am fost foarte fericit
când te-am părăsit
o glugă
port acum pe la școala
unde toți elevii-mi sunt frați sau surori
nu
sunt foarte fericit
cu iubitele mele din clasa a noua
cu flori
am fost la mormântul
mamei mele cu ierburi sur
ori m-am luptat uneori
cu unele fete
ne
începute
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Profesoara de geografie
Ți-am prins în păru-ți flori de Bărăgan
Și te-am iubit la Bran, într-un castel
La Iași, în târg, parfumu-ți diafan
Ți l-am furat și m-am pierdut în el.
Îmi întorci iubirea
Ca pe la Ploiești
Dar eu te iubesc în neștire
Oriunde sunt și ești
Și nu sunt doar povești
Gura lumii-i rea,
Dar geografic ești toată doar a mea!
Mă înveți geografie
Tu ești busola mea
Sunt școlar și-n iubire
Și chiar declar aici tare și sus
Că te voi absolvi cu "zece plus"
(Dar eu, de fapt, aș dori să-ți fiu repetent)
[...] Citește tot
poezie de Marina Almășan-Socaciu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Învățătoarea
Țin minte-un timp ce nu l-a șters uitarea,
Când, lângă chipul mamei, mult iubit,
Îmi apărea alăturea alt chip,
Un chip frumos și blând: învățătoarea.
Eram copii, vreo douăzeci, în clasă,
Unii mai vrednici, alții mai poznași,
Dar toți tăceam când auzeam pe sală
Mult așteptații, cunoscuții pași.
Intra cum ar intra în casa ei
Și ne vorbea de câte sunt pe lume,
În limpezi vorbe, pline de temei,
Și pentru înțelesul nostru-anume.
Voi ști oricând, chiar anii de-ar mai trece,
De ochii ei, de părul ei bălai,
De mersul, de dulceața ei din grai,
De-nvățătura-i, niciodată rece.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi
O voce dulce mi-a spus:
« Te-ai întrebat, adeseori
Cine sunt eu, cine ești tu?!
Eu sunt soarele ce lucește vesel,
Eu sunt spiritul ce întreține viața,
Eu sunt curcubeul-arc peste zări,
Eu sunt Tu, Tu ești EU,
Eu și Tu suntem Noi.
Eu sunt adierea vântului,
Și strălucirea stelei, eu sunt...
Sunt șoapta izvorului sub clar de lună.
Eu sunt iubirea Mamei Pământ,
Și dragostea Tatălui ceresc, eu sunt...
Eu sunt Tu, Tu ești Eu...
Eu și Tu suntem Noi.
Sunt ploaia ce hrănește Pământul,
Și focul ce-aprinde inima rece...
Focul dragostei, eu sunt.
Dragul meu copil,
De-atâtea ori te-ai întrebat...
[...] Citește tot
poezie de Floarea Carbune (22 noiembrie 1948)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
It's all baloney!
Cu alte cuvinte GOGOȘI, hrana, locul și crima,
Spuse profesorul Blima, Excesescu îl contrează
Cu un brad și cu o brează, iar eu vin din Engadin
Cu biciușcă și lumini, spectatoate nu-s doar Hus,
De poeme sunt sedus, nu alerg la maraton, prefer
Statul la balcon ori căderea-n gol deschis,
Cum se-ntâmplă și în vis. Ochii, ochii, ochii mei
Au murit ca niște miei, peceneg cu peceneg
și cuman c-un singur neg, iar caii de-aluminiu să mă pască,
eu v-am iubit, am ars precum o iască. A trecut vremea,
schimbăm ritmul și rima, deci a trecut vremea oițelor fericite,
a lupilor cu rochițe de vară, șeful cel mic îl naște pe cel pitic,
din Marx în Lenin, în Stalin, apoi în salina amară, viață pe creștet,
la creșă e Beckett, el joacă-n persoană, absurdă hârjoană,
să-l batem sălbatic, iubim doar ce-i static și logic și clar,
că n-om fi măgari, s-au terminat și funeraliile, succes,
s-a încheiat un an, progres nu văd, dar simt cum crește
o ură oarbă ca-n Pacific doar un pește, avea bătrânul meu
trei aripi de gigant, el poposi din Spania-n Levant,
apoi a fost un înecat frumos, zâmbea timid din piele și din os,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre educație și iubire, adresa este: