Poezii despre foc și visare
poezii despre foc și visare.
Fetița
cu ochi albaștri
și inima de foc
mi-a spus că visătorii
nu mor niciodată
de atunci mă visez
conștient
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Acel sutien...
Hamac de dantelă al viselor mele,
împlinit de tine cu atâta dragoste
și focul a o mie de iaduri!
poezie de Vasi Cojocaru-Vulcan
Adăugat de B IULIA CORINA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Foc nestins
Dincolo de nori și ceață
Arde-un foc fără de fum
Și mă cheamă pe un drum
Fără visuri și speranță.
Pare-un vânt necruțător,
Ce mă-npinge spre pustiu,
Dar rămâne încă viu
Un izvor, de vis și dor.
poezie de Ștefan Ciuculescu din Cuget nemuritor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul
Visăm un poet. Dar poetul
a plecat demult.
A uitat pădurea feroce
îmbrăcându-se-n frunze.
Și apele le-a părăsit
plutind pe ele.
Flacăra a pierdut-o
ghemuit întrânsa.
poezie de Gheorghe Grigurcu din Salută viața (1972)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste culoare a Parisului
Dragoste culoare a Parisului
O flacără vag fericită
Răsare-n susul străzii;
O lumină publică
Dăruită-azurului-nalt;
Oricum un foc auriu la geana
De cețuri a visului;
O flacără destul de fericită.
Dragoste culoare a Parisului.
poezie clasică de Jules Romains din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ion Caraion
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pipe
Întâia zorilor răcoare,
Un clopot bate rar.
Se stinge focul. Visul moare.
S-a stins și lampa chiar.
E o mișcare-n așternut.
Suspine. Storul tras ca
Sub faldul ne de tot căzut
Ziua să nu privească.
poezie clasică de Jean Pellerin din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Leonid Dimov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
visele sunt niște incendii
ce se propagă prin nopți
și călătoresc ca vântul
formând o turmă de cai
cu flăcări de fericire
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balansoarul valsează c-o umbră de om,
Veranda visează galopuri de cai,
Apusul dă foc tristei urme de pom
Și vântu-ntețește-o târâre de scai.
catren de Andrei Gădălean (8 august 2023)
Adăugat de Andrei Gădălean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis frânt
În mirosul florilor
cine mai simte
apropiata putreziciune
civilizații înfrunzind între explozii
precum pădurea între două focuri
maimuțele mileniului trei
înșurubând banane de porțelan
în palmierii stâlpilor
de înaltă tensiune.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorul
Plecai, dar nu știai
că privirea mea te urmărea pe alei
și gândul îți striga:
Întoarce-te! Întoarce-te!
Tocmai mi-ai dat foc
și până vii mă voi face scrum.
Voi arde singură în visele mele.
Întoarce-te! Întoarce-te!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre foc și visare, adresa este: