Poezii despre forță și iubire
poezii despre forță și iubire.
Nu te opune (extras)
Nu te opune, lasă-te atras în tăcere
de forța a ceea ce iubești cu adevărat.
poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am îmbrăcat în trandafiri...
M-am îmbrăcat în trandafiri
Să fiu și mai frumoasă
M-am îmbrăcat, dar ce folos...?
Că n-am ieșit din casă.
Am răspândit în jurul meu
Suav parfum, anume.
Timid, vântul mi-a șoptit:
Curaj, te du spre lume
Respiră viață și iubire,
În piept să tragi cu forță
Și arzi, iubește și trăiește
Intens, precum o torță!
poezie de Elena Bulancea
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu, fiule, iubește această țară!
(Pentru Teodor Cătălin)
Străbunii mei, prin tata și prin mine,
Ajunseră, fiule, până la tine,
Că așa se întâmplă în viață și cu toți;
Părinții ajung prin fii la strănepoți.
Ei străbătură timpul ca o torță,
Arzând în ei speranțe, crez și forță.
Iubirea de moșie neîntreruptă,
Unitu-i-a în muncă, ca și-n luptă
Și ne-au sădit o dragoste firească
De Țară și de glia strămoșească,
Să ne aducă aminte în orișice moment
Că e dorința lor și testament.
Tu ce-ai primit de la străbuni să lași
La fiii tăi, iar ei la ai lor urmași.
Tu, fiule, păstrează această Țară,
Leagănul nostrum, vatra milenară.
poezie de Petre Gigea-Gorun din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Adevăru-i cel mai tare,
Nimic nu-l înlocuiește,
Însă mila când e mare
Și pe el îl biruiește
Și-o forță nemuritoare
E milosul ce iubește
Adevărul și împlinește
Legea-i binefăcătoare.
poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Oana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel îndrăgostit
Cel îndrăgostit temelnic,
Doarme numai pe apucate
În rest trăiește cu insomnia,
Alteori el își poartă haloul,
Aidoma lunii în vogă prin ceață
Ca să-și dezvolte nimbul în zori,
Dimineața el apare transpus
Cu cearcăne la persoana întâi
În proporție de unu la unu,
Iubirea lui se poartă și ea cu aură
După modelul soarelui la zenit,
Așa deghizată euforic transcende
În caz extrem de forță expansivă
Iubirea lui tinde să devină quasar,
Atunci trăiește prezentul înflăcărat
Atingând sus maximul de lumină.
poezie de David Boia (2 februarie 2015)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știu
Tu ești furtuna ce-a spulberat
Castelul de nisip al inimii mele.
Mă tem de forța ce ne-a unit destinele
Cu lanțurile sălbăticiei.
De ce aștept curcubeul care să-mi lumineze
Existența cea de dincolo de aici?!
Ea nu mai semnează cu surâsul speranței...
A murit odată cu prima palmă primită...
Ce sărut mi-ar mai demonstra iubirea,
Când eu simt doar teamă și ură?
Ba nu, nu pot nici măcar să urăsc.
Sufletul meu a murit atunci când,
Cu lacrimi în ochi
Te-am întrebat dacă
Mai crezi că te pot iubi.
Unde s-a ascuns visul din templul fericirii?
Unde este dragostea la care visam?!
Fericirea este un înger-fantomă.
Un fum alergând dezordonat
Prin orașul inconștienței...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inocența
Nu o să încetez a visa cu ochii deschiși
Că nimeni nu ne poate opri a rămâne uniți în ideal și sentimente,
Indiferent de scurgerea timpului
Nu putem fii altfel decât prizonierii Speranței.
Unii ne vor oameni obișnuiți
Dar forța iubirii ne propulsează în personalități,
Și datorită ție vom rămâne tineri inocenți
În marea umană de obișnuiți.
poezie de Adrian Ibiș din Cugetări. Reflecții etice și socio-filosofice (martie 2013)
Adăugat de Adrian Ibiș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu forța iubirii
Cu forța iubirii
Florile, copacii, zburătoarele,
Cu forța iubirii
Trenuri, avioane, vapoarele,
Cu forța iubirii
Copiii în jocul lor de zaruri și cerc,
Cu forța iubirii
Fetele privind printre draperii,
Cu forța iubirii
Oamenii îndrăgind cerul,
Cu forța iubirii
Totul deveni într-o bună zi nemuritor.
poezie clasică de Maurice Careme
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simbolul neantului
Fugi, geniu al nenorocirii,
Dușman al visului și-al forței,
Tu, care-n mrejele iubirii
Învălui germenele morței.
Fugi, glasul tău mă înfioară
Trimite-ți dorul să se culce
Sărutul tău dacă e dulce,
A lui beție mă omoară
Și părul tău e-ncolăcire
De șerpi cu limbile-otrăvite,
Tu ești adâncul ce înghite
Virtute, geniu și simțire.
Ascunde-ți trupul alb și gol
- O, șarpe dulce al pieirii!
Căci deși pari minunea firii
Ești al neantului simbol.
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 127
În vremuri vechi, negrul n-a fost slăvit,
Sau dac-a fost, nu a însemnat splendoare,
Însă acum, negrul a moștenit
Numele ei în cruntă dezonoare;
Căci de când mâna Firea a imitat
Și ce-i urât cu fard împodobește
Ce e frumos s-a cam denaturat,
A decăzut și în dispreț trăiește.
Iubita are ochi întunecați
De parc-ar fi o tristă bocitoare,
Născuți urâți, ei sunt frumos pictați
Sfidând obraznic forța creatoare.
Dar când bocesc sunt sinceri și zeloși,
Încât oricine spune că-s frumoși.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre forță și iubire, adresa este: