Poezii despre frică și lumină
poezii despre frică și lumină.
[Într-o grădină]
Într-o grădină,
Lâng-o tulpină,
Zării o floare ca o lumină.
S-o tai, să strică!
S-o las, mi-e frică
Că vine altul și mi-o rădică.
poezie celebră de Ienăchiță Văcărescu din Scrieri alese (1961)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-o grădină!
Într-o grădină,
Lâng-o tulpină,
Zării o floare, ca o lumină.
S-o tai, se strică!
S-o las, mi-e frică
Că vine altul și mi-o rădică.
poezie celebră de Ienăchiță Văcărescu
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câmpul îndepărtat
Am învățat să nu mă tem de infinit,
De țărm îndepărtat, de stânci bătute de vântul veșniciei,
De agonia luminii înainte de răsărit.
poezie celebră de Theodore Roethke, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din adânc
Mamă, - nimicul - marele! Spaima de marele
îmi cutremură noapte de noapte grădina.
Mamă, tu ai fost odat' mormântul meu.
De ce îmi e așa de teamă - mamă -
să părăsesc iar lumina?
poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1933)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimic
Nimic nu se naște din teamă,
Deși suntem temători,
Căutăm în iubire o mamă,
Lumina se-mparte-n culori.
Un clovn se-odihnește când plânge,
Faci bine, pari mai util,
Când Axis Mundi se frânge,
Lumea devine copil.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi
Azi ninge pentru prima oara.
Din fulgi m-am impletit,
Si ma strapunge, radiind lumina,
Racoarea trupului cernit.
Mi-aplec sarut topit.
Conturul buzelor, e urma drumului parcurs.
Azi n-am sa platesc portia de vama,
Nu mai exista frica, teama.
poezie de Adriana Petre
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina vieții înspre ea ne cheamă.
Din cupa sacră a iubirii bem.
Privim în ochii morții fără teamă;
În fața ei cu toți datori suntem.
catren de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama
Trăind, în anotimpul florii,
Ascult duios cântul viorii,
Și, uneori, pe lună plină,
Mă mângâie-o lumină lină...
Care-mi îndepărtează teama:
Lumina este însăși... MAMA!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iulie 1914
Se apropie un soroc teribil. În curând
Se vor ridica morții din mormintele lor reci.
Așteptați-vă la pârjol și la înfricoșare și la boli,
Și la întunecarea luminii cerești.
poezie clasică de Anna Ahmatova
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem
fiece picătură de ploaie
oglindă ascunsă
de lumină și temeri.
apa conștiinței se ivește
unde dimineți și soare
nu pătrund.
poezie de Alexandru Mărchidan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre frică și lumină, adresa este: