Poezii despre frunze și transplant
poezii despre frunze și transplant.
Orhidee și portocal I
Catifelatele frunze de orhidee, primăvara,
Și florile strălucitoare de scorțișoară, toamna,
Își sunt suficiente lor însele, asemeni vieții,
Care le adaptează celor patru anotimpuri.
Și atunci de ce crezi că un eremit din pădure,
Alintat de vânturi parfumate, încântat de o anume frumusețe,
Ar cere să fie transplantat în altă parte
Mai mult decât ar face-o oricare floare naturală?
poezie de Zhang Jiuling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutări
Te-am căutat ca pasărea rănită,
Lovită de furtuni fără-apărare
Ce plânge-n zbor în noapte rătăcită
Cerșind lumină, cuib și îndurare.
Te-am căutat cu inima epavă,
Un cord ucis de- atâta neiubire
Transplantul să mi-l faci fară zăbavă
Și-artere noi să-mi pui spre fericire.
Te-am căutat prin frunza ruginie
Cu sufletul mereu o rece toamnă,
Răscolitoare, în veșnică- agonie
Să-mi las durerile din el ca vamă.
Te-am căutat cu patimă și sete
Printre zăpezi celeste neumblate
Șirag să-mi pui la gât de amulete,
Hlamidă de speranțe atârnate.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (12 februarie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Gustav Richter
După o zi lungă de muncă în serele mele
Somnul îmi era dulce, dar dacă dormi pe partea stângă
S-ar putea ca visele tale să se sfârșească abrupt.
Mă aflam printre florile mele, iar cineva
Părea să le aducă în fața instanței de judecată
Înainte de a fi transplantate
Într-o grădină mai mare, sub cerul liber.
Eu eram o imagine imaterială
În interiorul unei lumini, ca și cum soarele
Ar fi plutit în interiorul serei și ar fi atins acoperișul de sticlă,
Spărgându-se ca un balon, transformându-se cu blandețe
Într-o boare de aer aurie.
Și totul era tăcere,
Gandirea, imanentă acelei splendori,
Era clară ca o voce cristalină, iar eu, fiind gând,
Puteam auzi o prezență raționând în timp ce pășea
Printre răsadurile cu frunze,
Uitându-se dupa insecte și făcând evaluări
Cu ochiul unui cunoscător căruia nu-i scapa nimic:
"Homer, oh, da! Pericle, bun.
[...] Citește tot
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninge
Ninge... cu fulgi pufoși, suavă licărire
Ce prin ecoul stins al soarelui de vară,
Transplant de energie se strecoară,
Să-i dea sublimului, gest de strălucire...
Transplant de energie, ce din înalte ceruri
În fulgi pufoși în orga iernii plânge,
Acoperind cu alburi și petele de sânge
A toamnei frunză, prinsă-n joc de geruri...
Acoperind cu alburi, firul firav de grâne,
Ce dă speranța plinelor hambare,
Când câmpul auriu în plin de soare
Sub secere și coase, va naște noua "pâne"...
Azi câmpul auriu este albit ca varul
Și dă speranța zilei, că țăranul
La sfatul vetrei sale, socotește anul
Și foaia de tutun, o-aprinde cu amnarul...
[...] Citește tot
poezie de Constantin Enescu (decembrie 1991)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stampă de toamnă
A venit toamna, cu copaci desfrunziți
Păsările se duc ca niște copii nedoriți.
Ploaia și vijelia și-au ieșit din țâțâni
Miroase-a zăpadă timpurie la stâni.
Parcurile au degradeuri de-aramă și aur
Frunzele zornăie ca niște monede-n tezaur.
Le scutură vântul și cad la pământ...
Felinarele din ce în ce mai palide sunt.
Amurgul e mov ca oul de Paște
Bacovia sudează țigări printre sfintele moaște.
Bunici zgribuliți, cu copiii de mână
Merg iarăși la școală ce demon îi mână?
Prichindeii se vor rușina cu ei într-o zi
Și, fără să se uite-n urmă, îi vor părăsi.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (3 septembrie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paduri de ger
Ma plimb printre voi ca printr-o cetate
Unde frigul a pus lanturi si peceti
In dreapta si-n stinga stau drept marturie
Doar trunchiuri bolnave, trase prin sageti
E noapte si ninge, sint aici inchisa
Mi-e frig si mi-e ceata, parca as muri
Daca m-ar invinge frigurile noptii
Mi-as trage zapada si m-as inveli.
Ce uituc mi-e gindul, ce strain mi-e ochiul
De toate acestea: departe, neantul.
De ma trezesc miine din aceasta stare
Sint acelasi, omul sau poate sint altul?
S-a-ncarcat padurea de puieti de fag.
S-a cioplit orarul timpului in cuci.
Ah, copacii acestia cu privirea fixa
Cu tristete verde amintind de lunci
[...] Citește tot
poezie de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre frunze și transplant, adresa este: