Poezii despre furnici și iubire
poezii despre furnici și iubire.
Greierașul fermecat (poezie pentru copii)
Greierașul fermecat
Iute chitara și-a luat:
Cri, cri, cri, să se avânte
Și furnicilor să cânte.
Furnicile silitoare
Au prins aripi ca să zboare:
Ca să zboare la oraș
Cu iubitul greieraș.
La oraș, pentru cântare
Greieraș primea mâncare:
Furnicuțele cărau
Și hrană depozitau.
Greierașul fermecat
Toată vara a cântat,
Furnicile au muncit
Și în casă l-au primit.
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul III (26 ianuarie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Slavă lui Iisus Hristos
Doamne, Domnul meu ceresc,
Eu pe Tine Te iubesc!
Te iubesc, dar nu de frică,
Chiar de-s slab ca o furnică.
Nu de frică Te iubesc,
Ci că mult Te prețuiesc,
Căci pe om l-ai învățat
Să iubească ne'ncetat,
Pe aproape să-l iubească,
Să îl ierte, prețuiască,
Chiar și pe al său dușman,
Cât ar fi de inuman.
Însă mai presus de toate,
Te iubesc, și cu dreptate,
Fi'ndcă Te-ai sacrificat
Să ne mântui de păcat.
poezie de George Budoi din Poezii religioase (8 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Statuie antică în ruină
Pe voluptatea care rotunji frumosul pântec,
încât e prins în piatra - vecinic cântec -
se reazimă acuma prăfuite tufe de urzici...
Din rănile frumoasei coapse ies furnici...
Iubirea a creat această mică și subtilă gură
pe care dalta a sculptat-o în căldură...
Acum, în al iubirii cald și dulce leagăn,
își face plasa "cap de mort", păros păiangăn.
A fost creată fruntea într-o lungă meditație
din care n-a lipsit o voluptuoasă grație:
ideea fecundată de eterna frumusețe...
Din acest gând cuprins în suprafețe
și ros de ploi, de geruri și de gârle,
ies gușteri, scolopendre și șopârle.
poezie clasică de George Magheru din Capricii - Cartea cosmică (1929)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amănunțimi
Când prinde-un straniu luciu Domnul Lapte
Și râmele se-ndoaie după șoapte,
Ziduri miloase duc omizi în spate.
Șerpii se bagă la găini în ouă.
Dintr-un dulap pe-un scaun curge rouă.
Fluturii-mbracă-n pripă haine nouă.
Și-n după-amiaza blând-răutăcioasă
Fecioarele fac dragoste pe masă
Căci nu mai este loc pentru iubit!
Iar Reparata,-abia ajunsă-acasă,
Ducând mâncare la furnici sub casă,
Se uită-n crăpături cu un chibrit...
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îți mulțumesc
pentru cuvintele fric
oase
care mi-au încurajat nepăsarea!
și eu
sunt un pom obosit cu furnicile mele pițigăiate
de ce
nu am rupe din tine o frunză pe mov
cu gl
ue s-alipim să pansăm să uităm
toate
scrijeliturile "love"?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei hoaște care vrea să se mărite
De spate-i cocoșată, nu are dinți în gură,
Iar fața-i e brăzdată cum e o arătură,
E surdă de-o ureche, privirea-i e sașie,
Și e așa uscată de parcă e-o scrumbie.
La mers se poticnește și-i tremură o mână,
Îi scârțâie genunchii și părul parcă-i lână,
Iar țâțele-i atârnă ca rufa la uscat,
Doar pielea e de ele, că-aproape au secat.
Și totuși o furnică ai dragostei fiori,
În pat se zvârcolește din seară până-n zori
Și vrea să se mărite, visează-orgii carnale,
Deși de-o vreme Moartea îi dă mereu târcoale.
poezie satirică de George Budoi din Pamflete și satire (11 noiembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Descendență
Cât încă îți mai iei din timp să privești mersul de furnică,
să te gândești că are gând, c-o vezi cum cercetează glod,
cum din atingeri schimbă mers, nu pare c-ar avea vreo frică
să te atingă, un uriaș, să te parcurgă ca pe-un pod
și să se piardă apoi în iarbă, departe, fără a-și pierde casă...
rămânând răstignit pe sol, pierdut așa, parcă-ntr-o doară,
doar contemplând deasupra cer, prun cu-a păianjenului plasă,
tot ascultând, uitat de sine, triluri mai scumpe de-o vioară...
să știi că n-ai pierdut din tine, din tot ce ți-au transmis strămoși,
cei care n-au avut vreo carte, care-au iubit pământ, furnici,
ce munceau mult, plini de sudoare și se îmbrăcau în alb, frumoși,
pentru la slujbă, sărbătoare... cei ce trăiau de mult pe aici
și ți-au lăsat și ochi și gene și inimă, să fii sensibil
și trup, să te faci scut de țară și minte, din aceea pură,
să știi salut, să dai binețe și la vecin, străini... teribil
de dârz să fii-n iubiri, de tot, de-ai tăi, de patrie, natură...
... poți să te scoli de la pământ, poți vieții să mai dai o tură!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea să te pot
iubi dar cocoașa mea ghiftuită
cu furnici face ordine pe aici
dar cocoașa
nu e decât un deal și o vale pe-aici
aș vrea să te pot
iubi și aș vrea dar cocoașa
mea face ordine pe aici: fiecare
sărutare are o coamă
de leu aplecat peste tristele ca
davre de antilope făcute
miresele mele tăcute făcute
una cu pă
mântul înalt, prea înalt!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am strâns dimineața
între gene avea polen
și-un pic de somn plutea
pe crengile ce băteau discret
la geam cu lemnul ușor
udat de ploaie ca-n lungi
sonde spațiale
mă furnica dimineața care a întins
frunzele cu degetele înghețate
să mă mângâie în singurătate
am strâns dimineața între buze
și i-am strigat cu sângele ce iriga
inima mereu îndrăgostită
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
8 ipostaze ale cerului
I
Ah dureros cel mai dureros
cer printre frunze
răsărind spre-ale corupe.
II
De-a pururi se țese
crisalida cerului
virginala indiferență.
III
Ochi estropiat
văzându-se doar
pe sine.
IV
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Grigurcu din Righoarea văzduhului (1978)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre furnici și iubire, adresa este: