gânduri şi legi

Pe străzile minţii alergi
Vreau să te prind, dar tu dispari
De o bancă de gând cu dor mă legi
Cu metroul inimii, reapari

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Fiecare ştiinţă are oglinda sa strâmbă.
Chimia are Alchimia.
Astronomia are Astrologia.
Biologia are Designul Inteligent.
Iar Psihologia are, mai nou, Legea Atracţiei, sau Puterea Gândului.

poezie de Dorian Furtună
Adăugat de Dorian Furtună
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu ştiu, numai eu

Eu ştiu, numai eu,
Cât doare-această inimă
Fără credinţă şi fără lege,
Fără armonie şi fără gând.

Numai eu, numai eu...
Şi despre toate astea nu pot spune nimic,
Pentru că simţirea este asemenea cerului –
Cerul e văzut, dar în el nu-i nimic de văzut.

poezie clasică de Fernando Pessoa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nepăsare

Umbre negre, lungi pândesc
În a gândului ogradă
Peste tot se ofilesc,
Frunze, fluturi, nori grămadă.

Dintr-un timp uitat şi rece
Ies afară la iveală,
Sentimente făr' de lege
Din a minţii-urzeală.

Casele-au îmbătrânit
Ca un suflet fără casă
Am uitat când am murit,
Am murit şi nici nu-mi pasă!

poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul întâlnirei

Iac-aproape acea zi,
Întru care soarta crudă
Ruga mea va să audă
Ş-a ei legi va îmblânzi!

S-a plini duiosul dor,
Ca să văd a zânei mele
Seninoase, chiare stele,
Ce m-aprind d-atât amor.

Acea faţă voi vedea,
Ce s-asamănă c-o floare,
Unde sânt vieţuitoare
Gândul ş-inimioara mea.

Noi în frunte vom privi
Sufletelor noastre stare,
Şi ce dulce lacrâmare
Împreună vom uni!

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Gheorghe Asachi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sarmis cântând ulcioare de Horez...

Am iscălit şi luturi alb-codalbe
d-ulcioare cucuteniene,-n rate,
purtând mărgeane-n var de Ararate,
ca-n doruri noi izvoare să-mi însalbe.

În flux-reflux de vise desrămate,
pe când albine-asediază nalbe,
cu mierea din cântări lucind în salbe,
încerc altoiul buzei lor sărate...

Oare doreşti, tu, lutu-mi a-nţelege,
cât vie lacră-i pribegitei ape...?
Nici Fântânarul ziditor de lege

ulciorul gândului nu vrea să-mi crape –
că-i de Horez, ne-ncoronat, dar rege,
el, sorb de curcubeu Cereştii Groape...!

poezie de Ion Pachia-Tatomirescu din volumul de versuri Compostorul de nori (12 aprilie 2004)
Adăugat de Ion Pachia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epilog

Cum de crezui că în tiparul mic
al stihului ar încăpea un suflet care vine
descifrând cu jocul liniilor fine
legile care creează din nimic?
Aritmetică, dicţionar, geografie -
ce gând nesăbuit avui
să-ncerc în ritmul graiului să pui
ritmul viu şi linia ta vie...

poezie de Fe­lix Aderca din Murmurul cuvintelor, Danţuri
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A plecat cândva în lume

A plecat cândva în lume,
Şi-a uitat de casa sa,
Ca să-şi caute norocul,
Să-şi găsească steaua sa...

Dar strivit de raza blândă,
A celestului cuvânt,
A uitat de adevărul
Ce guvernă pe Pământ...

Şi-a uitat de Sfânta Lege,
Şi de ţară şi de neam,
Ca un vreasc uscat de vânturi
Şi bătut pe negrul ram,

Şi ca frunza cea uscată,
Tot gonit de al său gând,
În deşert şi vanitate,
Rătăceşte pe pământ

poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curaj

Mi-am înşirat gândurile la soare...
Să lâncezească fiert
Până-şi pierd din consistenţă;
să uite de lege şi forme,
Neputincios, topit.
Să piară,
Dormind...
Mi-am stors din nori ploile...
Să-nece din doruri
Până-şi golesc din conţinuturi;
să stingă din focuri şi umbre,
Definitiv, pierdut.
Să uite,
Cântând...

Mi-am construit iubiri pe întuneric...
Să stingă din lumini
Până-şi aprind sufletul;
Să-nchidă din goluri raţiunea,
Urcând, divin.

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Chişcari (5 iunie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lege nescrisă

Un cuvânt de-al tău aştept în van,
Un cuvânt, un zâmbet, o privire,
Gândul mi-e departe, am obosit,
Sunt o mare adâncă de simţire,
Dor, tristeţe şi dezamăgire...

Cu speranţă-n suflet am pornit
Să-ti arat iubirea-mi interzisă,
Poate-mi vei îngadui, chiar peste timp,
Să pot abroga legea nescrisă
Ce sancţionează, peste ani,
Dragostea de tine ca proscrisă...

poezie de Elena Vlădescu (2 iulie 2006)
Adăugat de Elena Vlădescu
Comentează! | Votează! | Copiază!