Poezii despre gânduri și ore
poezii despre gânduri și ore.
Oră
Ora
Când lucrurile obosite de-atâta sens.
Adorm pe el,
Ca sentinelele
Cu bărbia sprijinită
În vârful suliței.
Pereți, tavan, cer și univers,
Nu vă lăsați totuși prea greu
Pe mine,
Și eu mă mai țin într-un gând,
Ba într-un singur cuvânt,
Care-a și început să nu mai fie
La un capăt.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coasta soarelui
lui Vasile Băncilă
Frunză verde, dragele
linele colinele
strâng de sus luminile.
Ape cântă, largele.
Trec pe drum copitele
și prin gând ispitele.
Pasărea din iniște
sparge bolți de liniște.
Chiparoși ca fusele
'n toate cimitirele
ne abat privirile
către inimi - dusele.
Neclintite-s morile,
gândul, sarcofagele,
frunza și catargele.
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din La curțile dorului (1938)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oră
Când lucrurile obosite de-atâta sens.
Adorm pe el,
Ca sentinelele
Cu bărbia sprijinită
În vârful suliței.
Pereți, tavan, cer și univers,
Nu vă lăsați totuși prea greu
Pe mine,
Și eu mă mai țin într-un gând,
Ba într-un singur cuvânt,
Care-a și început să nu mai fie
La un capăt.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
nu-mi place ora asta
fără tine
oglinda
fuga dintr-un gând
prea multe sticle goale
prea multe vene
sparte
iubirea
convalescență imposibilă
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept
mi-au fost furate gândurile, dezbrăcate
violul s-a petrecut pe stradă
numele este în dicționarul cu străzi
mă ascund de atunci
n-o să mă mai găsești niciodată
dimineață am numărat un cer fără picioare
dezgolit de priviri
sunt rătăcită printre cărările mele
la ora cinci te aștept
într-un timp care nu mai există
poezie de Viorel Muha (februarie 2015)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privește cerul
Îmi umbli-n gând
Iubire te-ai pierdut
Te simt plângând
Mergi încet mărunt
Dă-mi mână nu ezita
Ore ce se scurg banale
Amândoi vom rezista
Fără iubire inimi goale
Liberă tu să alegi
Între sufletele calde
Ori sufletele reci
Privește cerul nu cade
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru cântecul întârziat
În nopțile cerește înfrunzite,
În toamna-acestor întristate ore,
Albastrul, printre stelele coclite,
Întinde pretutindeni crengi sonore.
Cu-a ta prezență-n gând, oricine-ai fi,
Mi-mpodobesc singurătățile-aurii
Sub luna care-și cântă neatins,
Pe ram albastru, cântecul aprins.
Nu am prieten nici un om.
S-o cânt, prietenia ta o caut.
Înclină crengile albastrului tău pom...
Ajută-mă să tai un flaut.
poezie de Cicerone Theodorescu din Cleștar (1936)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veghe
De greul prea lungului joc
atom și pleoapa mi-e grea.
Mana neagră a visului
să mă slujească ar vrea.
Albă frumsețe tu, fără apunere,
pustietoare minune tu,
gândul - la tine-nnoptatul -
- ce treaz mă ținu! -
până la ora ce nu se-nfiripă
cu nici o bătaie. Iată acum
se sting jucăușe ardorile,
cade din lume un drum.
Eu singurul, cât de târziul!
Slugă și domn
al vegherilor - plec după tine
în largul meu somn.
poezie celebră de Lucian Blaga din Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Mă pierd în necuvinte
Cu tine pe buze
În clipa de foc dintre noi
Șoptește-mi cuminte
În ore confuze
Poemul iubirii în doi.
Mă pierd în eter
Cu rima arzândă
Pe aripi de foc tremurând
Nu ești efemer
Inimă pulsândă
Ci dor în condei fremătând.
Mă pierd în poeme
Cu tine de mână
Zburăm nevăzuți și iubind
Mă compui în catrene
Cu gândul în tâmplă
Cu sângele-n tine pulsând.
[...] Citește tot
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ora bordului
Dacă n-aș fi urmărit îndelung
acele vinovate de Nord, nu aș fi știut
că împotriva aparențelor
straniul cuvintelor tale
împodobește zbaturile epavelor cu statui.
Sângele înserării s-a revărsat
peste țărmuri
și a trebuit, bufonul pe oase,
de la semn, să cobor ;
stau chiciură vorbele tale
pe copastia întâiului gând,
statuile, renegate pe punte,
zâmbesc de pe zbaturi
prudent, ciudat și profund.
poezie de Vasile Durloi
Adăugat de Vasile Durloi
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre gânduri și ore, adresa este: