Poezii despre gânduri și rușine
poezii despre gânduri și rușine.
Acrostih tatălui meu
Inima ți-e tânără mereu,
Om să fii, ai învățat de mic,
Nu îmi e rușine, tatăl meu...
Vocea ta în slove o ridic
Imn - o viață, înger și artist...
Rog spre împlinirea unui vis,
Gândul meu să fie gândul tău,
Iar de astăzi, ctitorim zidiri
La altarul propriilor firi.
acrostih de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Demon sau luceafăr
Vuiește încă, parcă,
Lumina acelei nopți,
Când tremurând in zare
Se stinse viața unei stele...
Demon sau luceafăr,
Iubire sau blestem,
Gândire sau negoț,
Viață sau rușine?
Calea Lactee este din nou a mea!
Luceafăr printre stele
Se coborî la mine,
În noaptea învierii
Îmi dezlegă mistere.
Lumina lui mi-a dat-o,
Să luminez pe alții
Și viață fără moarte,
[...] Citește tot
poezie de Daniela Voicu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reîntâlnirea
- Nu te-am văzut demult, ești bine?
- Nu pot să-ți spun un "da", căci aș minți,
de ce-am făcut, îmi e rușine,
dar am să-ți spun, căci trebuie să știi.
N-am mai putut răbda tăcerea
în care m-ai lăsat, mi-era un dor...
și am împărtășit durerea
cu un mai vechi, al meu, admirator.
- Mă bucur pentru tine! Scuze,
sunt așteptat! Tu, poate, mai rămâi,
dar gândurile mele sunt confuze
și, ca să plec, e gândul cel dintâi.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarăși devin insuportabil
Iarăși devin insuportabil, nedormit, rău
ba lucrez de parcă aș bate un câine îndrăcit,
ba mă cert cu toată lumea,
ba îmi răsare leneș, ca o țigară stinsă,
pe buze, un cântec.
Ziua întreagă stau tolănit,
simțind dispreț și milă față de mine însumi...
Iarăși devin insuportabil, nedormit, rău,
și iarăși n-am dreptate:
știu bine, n-are sens, nu poate avea!
Ceea ce fac e rușinos și jalnic!
dar nu mă pot schimba...
Un gând mă stăpânește tot mai mult:
sunt bolnav și gelos...
iertare!
poezie clasică de Nazim Hikmet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 10
Te rușinezi a spune că te-ai îndrăgostit
Și astfel te arăți a fi necugetat
Căci dac-ai vrea, de multe femei ai fi iubit,
Dar nu-ndrăgești niciuna, e lucru constatat.
Și când ești posedat de-o ură ucigașă
Chiar împotriva ta începi să uneltești
Și vrei să ruinezi acea frumoasă casă
Pe care-ar trebui cu râvnă s-o clădești.
O! Gândul tu ți-l schimbă, ca să mi-l schimb și eu
Să poată oare ura iubirea birui?
Rămâi așa cum ești, plăcut și blând mereu
Sau cel puțin cu tine mărinimos să fii.
De dragul meu te schimbă, nu mai fi pătimaș
Păstrează frumusețea în tine și-n urmaș.
poezie clasică de William Shakespeare (24 noiembrie 2020), traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bărbatul din mintea mea
e atât de frumos
încât seara
când vreau să-l iubesc
se rușinează
ascunzându-se printre gânduri
ca printre copaci
mestecă ideile
până gura lui se face frunză
bărbatul din mintea mea
e atât de frumos
încât dacă l-aș săruta
mi-ar înverzi
brațele
și-atunci n-ar mai fi
niciodată
toamnă
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un semn
Nu vede nimeni că plânge Adevărul,
Că lacrimile lui înoată-n minciună?
Au ajuns de rușine dreptatea și cinstea:
Hoții sunt Regi: hoția-Regină!
Lăcomia se-nalță în vile pompoase,
Pârjolește necinstea gândul curat,
Se umflă în pene ateii!
Se-ndoapă bogatul din lucrul furat!
În cuvinte întoarse se-ascund fariseii
Și gloata-i urmează!
Se chinuie mintea, cea rămasă lucidă,
Să-i înțeleagă;
Nu vede nimeni că arde Pământul,
Că focul se-ntinde, avid, peste noi?
E un semn de-ntrebare din Lumina Divină:
Ori ardem, ori aducem Adevăru-napoi!
poezie de Aneta Timplaru Horghidan
Adăugat de Nairda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet de toamnă
M-ai întrebat cu ochii tăi limpezi de cristal:
"Iubitul meu cel straniu ce daruri îmi găsește?"
- Iubito, taci! Ți-aș spune că inima-mi dorește
Candoarea ce-avusese străvechiul animal!
Tu, care-mi legeni somnul cu mângâieri ușoare,
Să nu știi niciodată cumplitu-mi nenoroc,
Nici taina scrisă-n mine cu litere de foc!
De patimă mi-e silă și orice gând mă doare...
Să ne iubim cuminte. Amorul stă la pândă
Și, nevăzut, țintește cu arcul lui fatal.
O, îi cunosc prea bine eternul arsenal:
Rușine, furii, crimă... O, mărgărită blândă,
Suntem două amurguri de toamnă ostenită,
O, tu, atât de albă și rece Mărgărită!
sonet de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de Al. Hodoș
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Casa de oaspeți
Această ființă umană este o casă de oaspeți:
În fiecare dimineață, un nou venit.
O bucurie, o întristare, o josnicie,
O priză de conștiință trecătoare, toate apar
Precum un oaspete neașteptat.
Întâmpină-i și bucură-i pe toți!
Chiar dacă sunt un grup de regrete,
Ce-ți zguduie violent casa golită de mobilă.
Totuși, tratează onorabil fiecare oaspete.
El te poate conduce spre o nouă încântare.
Gândul întunecat, rușinea, răutatea,
Întâmpină-le la ușă râzând,
Și invită-le înăuntru.
Fii recunoscător oricărui oaspete ce vine,
Căci fiecare a fost trimis
Ca un ghid de dincolo.
poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vai, s-a rătăcit Crăciunul!
Iarna a uitat să vină, s-a-mbătat pe la hotare,
Dezbrăcată plânge-n vamă și se vaită-n gura mare,
C-a pierdut și pașaportul și nu știe ce să facă;
Să-i aprindem lumânarea și s-o îndemnăm să tacă!
De atâta văicăreală, de atâta lamentare
S-a topit zăpada toată și doar pe sub munți de sare,
Gerul își înmoaie deș' tul și adoarme pe-o ulucă,
N-are niciun gând de gheață, n-are niciun gând de ducă.
În vacanță, cică-i bine... n-are iarna vreo rușine,
C-o așteaptă-o lume-ntreagă. Ea se simte tare bine,
E chiar mândră că-i dorită cu așa înverșunare
Și zâmbește sub mustață și se-mbată și mai tare.
E așa o nebunie, că nu știi de-i primăvară,
Vara calcă peste toamnă și ai sta numai afară,
Muguri stau să crape-n ramuri, cântă-n luncă pitpalacul
Și au răsărit zambile, a-nflorit și liliacul.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre gânduri și rușine, adresa este: