Poezii despre gheață și viață
poezii despre gheață și viață.
Inimile vor viață,
Nu se plâng așa-n neștire,
Cerșind pietrelor iubire,
Și foc sloiului de gheață.
catren de Alexandru Vlahuță din Nu-i de ajuns
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Transcrieri 2
Viața în cristalul îndelung șlefuit
al Utopiei,
suspendată între unghiuri și transparențe
rufă înghețată
de frigul vidului.
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărac e-acel ce-ntreaga viață,
Având o inimă de gheață,
Nu a trăit măcar o dată,
O dragoste învolburată.
catren de Mihaela Banu (8 septembrie 2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să ne refacem viața din țurțuri și ninsoare,
Ca oameni de zăpadă să conversăm tăcut
Să viscolim în lumea prin care am trecut,
Cu inimi înghețate și fără îndurare.
catren de Adrian Păunescu din Ziduri pe zăpadă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Viața e un joc de șah
Ce nu depinde
De măiestrie
Cu unele pătrate din gheață subțire
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi agățat de viață într-un bumb,
De scapi, vei retrăi Ora de Plumb,
Cum cei înghețați își amintesc: întâi, Omătul
Frigul Stupoarea și'apoi desprinderea, cu totul.
catren de Emily Dickinson
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pluto
planeta înghețată
de atâta viață
respira atunci
un aer
albastru oxigenat,
cu roua
înghețată în
căderea de
neatingere a
negravitației.
poezie de Mihai Suciu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
O lacrimă de gheață
Pe obrazul meu bătrân
Îmi șterg o lacrimă de gheață,
Tânăr fiind, mă credeam stăpân
În astă trecătoare viață.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am uitat
Am uitat să fiu deștept
Pentru-o zi ori pentru-o viață
Cât înmărmurit aștept,
Albe, brațele-ți de gheață.
Nu mai cuget, cred, mereu:
Strâns în mine ca-ntr-un templu,
Însă demn în miezul meu,
Cu zgârcenie contemplu.
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am uitat
Am uitat să fiu deștept
Pentru-o zi ori pentru-o viață
Cât înmărmurit aștept,
Albe, brațele-ți de gheață.
Nu mai cuget, cred, mereu:
Strâns în mine ca-ntr-un templu,
Însă demn în miezul meu,
Cu zgârcenie contemplu.
poezie celebră de Nicolae Labiș din volumul: Lupta cu inerția (1958)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre gheață și viață, adresa este: