Poezii despre gură și metrou
poezii despre gură și metrou.
Chitaristul
chitara pune coardă
sub pașii mei
prin palme cu două degete
și o pană
săream într-un picior pe ea
vibram
în ritmul trecutului meu
pentru tine
sunetele curgeau
în conhorte
se înălțau
apoi coborau
eu prindeam versuri de note
bucăți de suflet rupte
trecute
am rămas același chitarist
trist
în gura stației de metrou
poezie de Viorel Muha (2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Agenți heruvimi
n-aș fi oprit timpul dacă nu
m-ar fi oprit jandarmii în centrul istoric
aruncam cu pietre stinghere în mălăiele pe
strada covaci care nu
e decât
o galerie de artă modernă iar nu de ultrași
și nu aș
fi oprit curgerea timpului în gurile de metrou
dacă nu
aș fi chiar eu dumnezeul acela
de care
nu se teme nici chiar
garda pretoriană învinsă puțin
de îngeri în servicii. străine
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Instantaneu de dimineață
Duminică 5.59 AM
bocancii își molfăie porția de zăpadă
câinele scrie liniștit jurnalul lui cu cerneală galbenă
eu îmi semăn baba-oarba
pe o arie de Beethoven
ninsoarea acră cu miros de vomă
cade pe străzi cu beții in taxiuri
venind de la o degustare de vicii
unde diavolul și a manelizat ispitele
la gura metroului
umil
Isus împarte flyere cu mântuire
fără să-L bage în seamă
trec nemuritoarele în cojile de ou
legate la ochi cu putrefacția buzunarelor
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
E cald
caldură orbitoare, soarele sunând a oraș
raze ce se lovesc de geamurile cuburilor,
în care stau suflete amețite, putrezite,
si aterizeză forțat pe asfaltul înnăclăit
ce se prinde de trecători și-i îmbrățișează,
îi îneacă.
Gura de metrou, care nu mai clămpăne, doar
stă căscată, lăsând ca mii de muște să
traverseze prin ea, intrînd în esofagul,
stomacul și intestinele orașului, pute a
gunoaie aruncate și pisici moarte...
a acru.
se aude cum sfârâie pielea oamenilor,
curgând transpiratia rece cu gust de
kebap si de coca-cola si de tigari,
si de masini ce scuipa gaze prin fund,
iar mii de bube apar, dureroase și roși
și urâte.
poezie de Anghelina Tiberiu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vai celui
în orașul ăsta umblă haotic
țanțoșe
lațuri, securi, gloanțe
rânjete, ocări, fățarnice amabilități
paradele doliului propriei morți
infinite sacoșe, adesea goale
târâie silnic contururi de oameni
le varsă puhoi în gurile de metrou
un fel de scurgere după o ploaie pestriță
torențială
cerul imediat mustește de rugi betege
întoarse spășite, neîmplinite
zei confecționați smulg cu forța ofranda
sângele copiilor încă neiviți
în aer, la un milimetru de țărână
acolo unde începe cu adevărat Cerul
se zvârcolește iubirea
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zero infinit
trec pe roșu și nu își numără restul
au zile galbene ore verzi discursuri pompoase iar tu știi că îi interesează ordinea imatură
nimic din vocea lor nu seduce plebea adunată
să împartă celebritatea
îi vezi la gurile de metrou cu edițiile speciale sub braț la tarabele cu sfinți de vânzare
viața lor s-a demonetizat și tocmai de aceea ard în rutina zilei cu fețele plate și ochii exoftalmici de atâtea așteptări
traversezi printre guri de canal aburii zilei toride îți înfășoară pulpele ziua este un te deum nesfârșit în care aplici pentru patru de da
vrei să te ipostaziezi lângă mulțimea rebelă și încă eziți să-i numești frați pe oamenii cu aură violet ce se multiplică precum nebunii pe tabla de șah
dincolo de gestul mărunt al pașilor măsurați
există doar vorbe fariseice
astăzi se trăiește în vitrină în locuri comune cu toate ale sufletului la vedere precum în Amsterdam unde poți să cumperi din priviri
femei și bărbați cu acea libertate nemăsurată
din care dumnezeu scade spre zero infinit
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acasă
mă scol dimineața târziu
intru în gura metroului
tremurând pentru noua zi
din viata mea
șeful mă înjură din toți rărunchii
și continuă așa să mă înjure
printre dinți
la cinci fix
îmi strâng gândurile grămadă
și mă pierd pe o stradă pietruită din Bucureștiul vechi
aici
visele mele se duc la stele și se întorc sfâșiate
printre proxeneți,
borfași și zei
destinul rătăcește aiurea
dar e atata tristețe
în rătăcirea asta
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acasă
mă scol dimineața târziu
intru în gura metroului
tremurând pentru noua zi
din viata mea
șeful mă înjură din toți rărunchii
și continuă așa să mă înjure
printre dinți
la cinci fix
îmi strâng gândurile grămadă
și mă pierd pe o stradă pietruită din Bucureștiul vechi
aici
visele mele se duc la stele și se întorc sfâșiate
printre proxeneți,
borfași și zei
destinul rătăcește aiurea
dar e atata tristețe
în rătăcirea asta
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orașul-filantrop
trebuie să merg cu metroul
până la Balta Albă
și să citesc de pe fiecare bloc
panopliile uriașe cu reclame
Bucureștiul meu era în Titan
într-o garsonieră la etajul 7
făceam plajă la Balta Albă pe repede înainte
alteori mă plimbam până în Unirii
și uneori în Cișmigiu sau la Scala
anticipam că se vor repeta cutremurele
nu mă panicam nici în joaca cu liftul care de atâta trilu lilu se bloca
până la spitalul Brâncovenesc mergeam fluierînd
acolo ștampilam zilele date pe repeat
beat-ul lor uniform
proza cozilor ceaușiste și cerul văzut de la șapte
era o nebunie să prinzi coadă la mandarine
orașul era putred de cald verile
[...] Citește tot
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu laptopul prin oraș
Mă strecor ca un ochi bătrân pe străzile mirate
Ale orașului obosit de atâtea povesti brutale
Siluit de plânsul cerșetorilor cu viețile stinse
La piața Unirii în neunirea creștinilor convertiți
Barosanii își parchează frustrările ilegal în locuri nemarcate
În Centru Vechi sunt oameni noi vomitați din capitalism
Prăjiți în sos de iluzii magice sclipitoare cumpărate ieftin
La Universitate un anticar volant drogat moare de foame
Îngropat în toată literatura universală nevândută vreodată
Niște țărani alogeni beau bere prostă, mănâncă mici și înjură
În Obor
Doar la Foișor țiganii șireți veșnici cu gura știrbă
Bat la babaroase făcute din os de corporatist
Bucureștiul se întoarce să-și ia tributul numărat în vieți
Înghite pe toți nou-veniții ce se grăbesc în Gara de Nord
Îi mesteca zdrobindu-le casele sărăcăcioase fără gard de la țară
Și apoi îi scuipă într-o flegmă cirotică direct pe stradă
Doar doi bătrâni internați la Obregia, pensionari de când lumea
Interbelici care nu au fost niciodată cu metroul
Râd fără rost
[...] Citește tot
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre gură și metrou, adresa este: