Poezii despre iad și rai
poezii despre iad și rai.
[Amărâtul al mieu trai]
Amărâtul al mieu trai,
Iad îmi pare, iar nu rai!
poezie de Nicolae Văcărescu din Scrieri alese (1961)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pedeapsa
Nu pot
urca
în Paradis
nu pot
coborî
în Infern
sunt
pedepsită
să trăiesc
realitatea.
poezie de Georgeta Dârjan
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Istoria ca eșec
Mugurii tăcerii parcă se-nfiripă
saltă iar Mihai peste șapte cai
pân-la moarte însă ar mai fi o clipă
și-ai trecut de iad gura mea de rai
poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (5 octombrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câștigul!... Epopee de-atâtea mii de ani,
Divină Comedie având ca titlu: Bani!
Poemă ce cuprinde amor, dureri, plăcere,
Cu Raiul în urcare, cu Iadul în cădere.
catren de Alexandru Macedonski din Noaptea de noiembrie
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Omul are două apucături bune:
una spre Rai și alta spre Iad.
Și două rele:
una spre Iad și alta spre Rai.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Nu sfida când te simți mare...
Mâine poți cădea în cap,
Fiindcă toți și fiecare
Trecem prin Rai și prin Iad.
poezie de Valeria Mahok (22 iulie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-ar face raiul fără iad?
Și, fără toamnă, ce ar face
Frunzele-acestea care cad
Ca-ntr-un război pe timp de pace?
catren de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Să fii femeie înseamnă
să îți lași urmele rujului
pe buzele raiului,
după ce ai stins iadul
cu ploaia lacrimilor...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu lună-ți sunt, tu soare-mi ești;
În Iadul meu, un Rai zidești.
Când plec, ți-l las prin testament,
Să îți așterni timpul prezent.
catren de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul basmului de ceață
A fost odată
ca niciodată
o lume ce nu-i pasă
prefăcându-se oarbă
orbind cu șoapte de ceață
în iaduri scufundată
si cerșetori la a raiului poartă
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre iad și rai, adresa este: