icoane şi timp

Numele tău (Luceafărului)

Stelele, iată-le, pe tâmplele Timpului Tău,
Luceafăr mereu înflorind chemarea şi gândul,
Înalt luminându-ne semnul Eternităţii –
Sfântul nostru pământ părinţii numindu-l.

Stelele, iată-le, pe tâmplele Timpului Timp,
Icoană a neamului este şi va să rămână
Numele tău, Numele Tău, fericitul, precum
De-a pururea sfânta noastră Limbă Română.

poezie clasică de Florin Bratu din Ora fantastică
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri

Ninge
cu argint de icoană
pe Muntele Copilăriei;

bulgări fierbinţi -
îngeri făcând tumbe,
murmură, murmură,
la marginea
hăului...

Lacrima
dorului
îşi picură sarea
în ecoul din peştera
timpului.

poezie de N. Petrescu-Redi din Înrourări (2005)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei minute

văd trei minute trecute
pe chat în dreptul numelui tău
a icoanei
la care privesc (?!) nu mă rog
să mă ajute cumva să te uit

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul, zidul dintre generaţii

Cerul a îngenuncheat în fântâna
din curtea bunicilor
braţele liniştii se încolăcesc
peste chipul uitat sub icoană
îmi pipăi obrajii
şi nicio dorinţă
doar iedera
de pe streşini
sărută cerul
confuz îmi privesc bătrâneţea
ca pe o amintire
şi plâng...

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Icoana

Mi-e dor de amintirea
copilăriei,
de ciutura care a scos
cândva vise pline
din cerul îngropat
în fântână...

Mi-e dor de icoana
unde se odihneau îngerii
înzăpeziţi de lumină
în timp ce bunica
le împletea din lacrimi
tăcerea unui surâs.

poezie de Gina Zaharia
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul, zidul dintre generaţii

Cerul a îngenuncheat în fântâna
de la casa bunicilor
liniştea se încolăceşte peste
chipul uitat sub icoană
îmi pipăi obrajii
de jur împrejur
nicio dorinţă
doar iedera
urcată
peste streşini
sărută cerul

confuz îmi privesc bătrâneţea
ca pe o amintire
şi plâng...

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-am să trec în amintire

De-mi răsar în amintire holdele de grâu,
valuri blonde mă inspiră unduirii-eterne,
cântul pasării: câmpia – mare în desfrâu,
sudul zilelor de taină între noi îl cerne(...)

De mă uit în adâncimea gândului: un râu
care fulgeră nemoartea – anii mei petreci,
şi am chipul tău ca marea spicelor de grâu:
o icoană, ce mă fură timpului – de veci!

De-am să trec în amintire,
te voi ştii mereu
sol fertil pentru iubire –
marea mea de dor!,
vise blonde te vor cerne –
tânără(...)
când,
eu –
pescăruşilor
uitării

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Găleşanu din Emoţii în Multivers (25 iulie 2010)
Adăugat de Dumitru Galesanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Covrigi

Mocnesc paharele de spumă.
Lunii îi este poftă de covrigi.
Măselele scoase tropăie în faţa gingiei.
Duşuri
reci calde fierbinţi
întrebări
urechi
şi sfinţi
pe icoanele hârtiei.
Mocnesc paharele gingiei
Luna în spumă
Împleteşte din măselele covrigi!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La steaua

La steaua care-a rasarit
E-o cale-atât de lunga,
Ca mii de ani i-au trebuit
Luminii sa ne-ajunga.

Poate de mult s-a stins în drum
În departari albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.

Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie;
Era pe când nu s-a zarit,
Azi o vedem, si nu e.

Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adânca,
Lumina stinsului amor
Ne urmareste înca.

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul ca o rană deschisă

Între martirii şi avocaţii istoriei

cu lacăt la gură şi cătuşe la mâini

având totuşi la răsărit

HARTA ROMÂNIEI MARI

drept icoană

ezitând totuşi 24 de ore pe zi

între

vierme şi albatros

liber ca un râu de munte

c-un mal în rai

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (24 ianuarie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!