Poezii despre imposibilitate și posibilitate
poezii despre imposibilitate și posibilitate.
Imposibilitatea, precum vinul
Imposibilitatea, precum vinul,
Înviorează pe omul care o testează;
Posibilitatea n-are savoare
Combină cristalinul,
Inefabilul șansei strop,
Cu cinzeaca de alcool dată pe gât,
Iar ingredientele vrajei devin mult mai certe
Decât Judecata de Apoi. Atât.
poezie de Emilly Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 122
Cadoul tău, caietul, e în minte,
Acolo unde-s amintiri bogate
Ce fi-vor mai presus de-orice cuvinte,
Căci vor dura pentru eternitate.
Sau cel puțin atât cât e posibil
Ca inimă și minte să existe;
Și până vor pieri e imposibil
Ca amintirea ta să nu persiste.
Iar de caiet nu am nicio nevoie,
Nici de răboj, ca să-ți înscriu iubirea;
De-aceea eu l-am dat de bunăvoie,
Că-n cap și piept păstrez azi amintirea.
Fiindcă în mine s-ar lăsa uitarea
Dacă-n caiet ți-aș consemna valoarea.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri ca monedă de schimb
... gânduri posibile și imposibile
de pe poziția îndepărtată a somnului
trag din propria-ți rană
cuvintele
semnul recunoașterii
în echilibrul de piatră
cu toate plecările
ca monedă de schimb
gânduri posibile și imposibile
mai mult scâncet
mai mult violentă
muțenie...
poezie de Maria Podari
Adăugat de Maria Pîrlogea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ideea de a fi poet
Trăim vremuri imposibile,
pe care poeții - nebunii,
le fac, Doamne, posibile...
Numai ei pot să. facă
din pasul înapoi,
un pas înainte, prin alexandrinism,
prin erudiție și rafinament.
La un tribunal al candorii,
vor fi achitați, în primul rând, poeții,
fiindcă, ei pot purta povara vieții
și pot împăca dragostea cu lumea...
Doamne, câtă măreție, Miss,
ascunde ideea de a fi poet!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imposibil într-o lume posibilă
Un triunghi în cerc sau o piramidă în sferă
sau om în trup?
Niciuna nici alta... ziceam!
Niciuna nici alta nici cealaltă... ziceam!
Dar trebuie... zicea născătorul
Trebuie! Ești obligat de Punct!
Nu! Eu nu vreau niciuna nici alta nici cealaltă!
Eu nu vreau nimic!
Nimic!
Ești imposibil! Îmi rânjea născătorul
din vulvele buzelor. Ești imposibil!
Eu asta vreau! Asta! Să fiu imposibil!
Dacă se poate într-o lume posibilă!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În luptă cu necunoscutul
Mă convertesc la imposibil să-l fac posibil,
iubesc lupta cu necunoscutul
și astfel mă pregătesc de salturi împrevizibile,
tu nu mă lași, spui că mă consum,
știu,
dar nu pot să stau locului fără gânduri
și sondări în interiorul lucrurilor.
Nu mă mai plictisesc,
cred că sunt un uituc al amănuntelor nesemnificative,
în memorie sedimentez toate informațiile
și nu mă plâng
doar ele nu mă deranjează.
Pot să mă controlez,
dar nu-i niciodată nevoie.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Semafor
Actualmente timpul clipește
Periodic în toate nuanțele
Posibile probabile și imposibile
În vremurile de apoi
Timpul se va comprima
Încât va deveni adimensional
Cel mult va deveni punctiform
În vremurile din urmă
Timpul așa zis punctiform
Va ieși accelerat din decor
Va cădea în existentă infimă
Înainte de dispariție totală
Va curba universul
Făurind arcade de lumini
Ca în final să dispară
Prin forța împrejurărilor
Cu vreme cu tot
Sucombând în neant.
poezie de David Boia (19 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eterna căutare
Ești imposibil, Doamne, și posibil,
Golgotā ești... supremā și-apoi Vale,
Îmi ieși chiar când nu-mi ieși ịn cale,
Imperceptibil ești și perceptibil...
Ești, Doamne, Rāsārit și-apoi Apus,
Ești zâmbet larg și lacrimā verzuie,
Te vād și nu Te vād pe cārāruie,
Ești când aproape, când departe dus.
Te regāsesc întru a fi și a nu fi,
Înlācrimat, la porți de Iad sau Rai,
Spirit sau duh, Tu-ntotdeauna stai
Cu dreapta-ntinsā, spre a dārui...
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maximala stare
Am scris din inimă/ fără contra-puncte,
până
m-a durut verbul din cuvinte.
Nu știu cum să-ți scriu să mă-nțelegi/
Iubesc inima ta infinită
și cad peste ea istovită/
fără glas
(am uitat punctuația),
unde punctul să fi rămas?
În locul punctului, îmi zic,
ar durea mai puțin
trei puncte.
Punctul,
când să-l pun, cum și unde?
Adevăratul punct
relevă,
ori ascunde?
Să pun trei puncte, să mă piardă în posibil,
[...] Citește tot
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucrători cu absolutul
Nu există, Simm, poeți în adevăratul
sens al Cuvântului,
ci doar lucrători cu Transcendentul,
în spirit și-n duh!
Fluturi multicolori liberi prin văzduh,
poemele lumii zboară buimace,
de la Facerea lumii încoace...
Importantă, Simm, e măiestria
cu care capturăm fluturii și le orientăm
zborul, dorul și fiorul,
ordinea în care le orânduim startul,
modul în care le asortăm culorile cu Florile
Binelui și Răului,
într-un fel de Ikebana cu fluturi,
rezistența în față Infinitului și Hăului,
împăcarea Absolutului cu Vidul,
Reprezentativului cu Insipidul,
împăcarea sufletului tău cald, dar șovăitor, cu
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre imposibilitate și posibilitate, adresa este: