Poezii despre ineficiență
7 poezii despre ineficiență.
Tratament ineficient
Spre boală când te duce valul,
Și internat ești de urgență,
Cerând la Pronie clemență,
Salvarea este doar spitalul
Gonind din tine animalul,
Te porți frumos și cu prudență
Ești răsplătit cu competență
Și bolii îi aștepți finalul
Dar nu e lucru de mirare,
Ca internarea ta urgentă
Să aibă-o tainică urmare
Plecând cu inima ardentă
Mult mai bolnav la externare,
Îndrăgostit de asistentă.
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puțin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Altfel spus (4)
Contrazicerea ar trebui, cel puțin, să-și recunoască originile.
Răbdarea nu-i o virtute, e greșeala ineficienței.
Faptul că nu moștenim și spiritul și inteligența părinților, e-o binefacere... Orice emancipare ar fi fost sortită pierii!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cenușa destinului
Nu cred în destin
nu mă interesează smiorcăielile
oamenilor superstițioși
sau planurile unui D-zeu fixist
eu i-am transformat destinul
în cenușă.
D-zeul meu mă iubește
necondiționat
și are obligatoriu simțul umorului
că altfel nu rezonez cu El
nu mă regăsesc
în planurile Lui
doar sunt de capul meu
liberă
și riscă să-și piardă
creația
iar El în marea lui înțelepciune
nu-și permite să fie ineficient
și să piardă timpul
singura Lui constantă
[...] Citește tot
poezie de Viorica Hagianu din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Profesor Newcomer
Toți au râs de colonelul Prichard
Când a cumparat un motor atât de puternic
Încât s-a autodistrus și a avariat toate celelate
Piese componente ale morii.
Dar, iată, aici o glumă de mărime cosmică:
Perversitatea naturii care a făcut ca omul
Să dezvolte cu creierul său o viață spirituală
Oh, miracolul lumii!
Cu același creier o maimuță sau un lup
Caută hrană și adăpost și se împerechează, înmulțindu-se.
Astfel l-a creat natura pe om,
Într-o lume în care ea nu i-a dat nimic de făcut,
La urma urmei (deși sufletul său puternic se rotește permanent
Într-o ineficientă risipă de energie,
Încercând să se angreneze el însuși în morile zeilor)
În afară de a căuta hrană și adăpost și a procrea!
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
E noaptea nopților
toate cărțile pe care le citesc au trecut prin mine,
au crescut, au înflorit
și au căzut în lume să o facă mai frumoasă
dar lumea nu poate să iasă din stereotipuri sau poate că nu vrea
e mai comod să treci prin aceleași hârtoape
decât să faci potecă nouă
între o naștere și o moarte e doar o viață
plină sau goală dar trăită
petrecută prin deșertul de cenușă
și prin marea lacrimilor
amară ca uitarea
și grea ca istovirea
cerurile se deschid lăsând stelele la fereastră
la fel ca baierele pământului
al cărui plânset se pierde ușor tremurat
nu întotdeauna vasele cu apă
devin vase cu vin scump
iar cuvântul se pierde în lume
neascultat. nedorit.
iubire. adevăr.
[...] Citește tot
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Idolatrie (3)
nu-mi mai fac semnul crucii diminețile
a devenit un gest reflex să-mi trec prin păr mâna
mă scutur de ale tale/ fac tot posibilul
să exclud calea de întoarcere
azi toamna și-a pierdut intimitatea
mult prea stridentă lumina gutuilor galbene
crizanteme își rătăcesc visul
în văzul neiertător al cosmosului
și nu mă pot privi în icoane/ mă sperii și fug
dihanie ieșindă în afara timpului... fără de urme...
fără de lume... fără habitat
când diabolic dantela rochiei îmi sabotează feminitatea
îmi întorc spatele/ amputez amintirile... încă o zi să mai apuc
mersul se sparge în oglinzi diforme
bunăoară noaptea aceasta ineficient învelind o rană
mă amestec în colții pădurii cu trunchiuri mute
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poeții azi
Am tot mai mult convingerea că poezia-i demodată,
uitată-n superficial
ca și cum ei, ăi, autorii, ar fi un fel de nimeni, ori neisprăviți,
niște bieți versificatori
idealiști, fără de judecată,
ce scriu așa câte ceva, aproape teatral,
departe rău de realitate, chiar smintiți
-așa cum s-a și demonstrat de atâtea ori-
căci lumea nu mai are niciun gust de versuri,
e atât de complicat
și ineficient,
o vorbă goală, o neseriozitate;
cum te-ai sili să dai ce știi, când nimeni nu-i, n-ar asculta, un fel de impostori
și ai trăi 'ntr-un turn de fildeș, un palat,
cum ultimul ajuns, un decadent,
o banalitate.
Se pare că e un cerc închis,
în care liricii se citesc între ei, sau nu,
mai mult se laudă cât, cred că-n avantaj le este,
să aibă fiecare-n parte, la rându-le, vreo apreciere-
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 februarie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre ineficiență, adresa este: