Poezii despre iubire și însănătoșire
poezii despre iubire și însănătoșire.
* * *
nu-mi place ora asta
fără tine
oglinda
fuga dintr-un gând
prea multe sticle goale
prea multe vene
sparte
iubirea
convalescență imposibilă
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doi convalescenți
eram atunci doi convalescenți
ne reveneam după lunga boală a dragostei,
norii treceu pe lângă noi
ca niște draperii fantastice,
falduri de plumb
care cădeau
ca o cortină
peste despărțirea noastră.
vântul ne aducea miros de stropi irizați
și ne amintea de miresmele depărtării
iar eu îți priveam ochii,
acei ochi luminați de o aură
plină de tristețe.
... și ziua aceea de toamnă
când eu aveam în mână doi trandafiri
și ne plimbam tăcuți pe străzile orașului
n-are să mai fie niciodată.
orașul acela părea o corabie
care se pregătea să plece departe
și tu mergeai alături de mine
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (17 august 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suferință dulce
Vreau doar să-mbătrânesc bolnav de tine,
Să nu mă vindec niciodată-aș vrea,
Să-mi lași o urmă veșnic pe retine
Și-n puls să simt de fapt inima ta.
În aerul din jur îți vreau mirosul
Și urmele de ruj pe ceașca mea,
Iar firul tău de păr ca abanosul,
Să îl găsesc pe pernă, de-o cădea.
Nu am să caut leac, convalescența,
Am să o prelungesc atât cât pot,
Te rog să-mi dai, de vrei, să beau esența
Iubirii tale fără antidot.
Să mă-ngrijești atât cât simți nevoia,
La pieptul tău să sufăr aș mai sta,
Tu să-mi fi vraci, de asta îți e voia,
Dar dragostea, te rog, nu-mi vindeca.
poezie de Adi Conțu din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crâmpeie de febră
Până unde înțelegem?
Până unde mărginim?
Până unde iertăm?
Până unde iubim?
Unde sunt lanțurile ce-odată primite
Podoabe ni s-au părut,
Unde sunt revoltele ce odată deșteptate
Peste noi au căzut?
Aparținem acestei epuizabile întâmplări
Acestor cinice fobii,
Acestui labirint de spaime și profeții...
Acestei memorii, capitonate cu trădari,
Care cu fiecare gest ne rănește,
Acestui pas rezemat într-un haos lucid
Pe care nici unul dintre noi nu-l pornește...
"A fi sau a nu fi" rămâne
Convalescent răspuns zădărniciei,
[...] Citește tot
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1985)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elogiu luminii
voi iubi lumina până în ultimul moment
cu voaluri de brocarte cu parfum și sclipiri
la bogăția ei nutresc vehement permanent
cu soarele iubirii trăiesc contopiri.
ultima mea lumină e o apoteoză
extazul metafizic îngerii mi l-au dat
zîmbetul vital l-am surprins în poză
visele lucide mereu m-au întremat.
purific credința în viziuni stelare
Erosul mă transpune într-o primăvară
trăiesc în echilibru și în consolare
muzica sângelui e acord de chitară.
fântâni nesecate sunt gândurile mele
în unde cristaline se oglindesc stele.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maladie
Te simt, celula ce-mi lipsește,
Ce n-o mai am, o aștept să vie
Să-mi intre în corp, ce-mi răvășește
Tot ce exist... mi-ești maladie!
Și de-mi pătrunzi sub scoarțe adânc,
Hipnoze sunt, o feerie!
Din aer, ce respiri, mănânc
Să zac de tine... maladie!
Alergi prin mine în filete
De simțuri în talaz, ce-adie,
Îmi tulburând nopți incomplete,
Ce-ți caut trup... de maladie.
Când fără vlagă pot sfârși
Cum versul trist de-o elegie,
Cu sternul sfâșiat voi fi,
Te așteptând... o maladie...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 iulie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colegilor mei din salon
Ești băiat frumos, Petrică,
dar năravul tău te strică,
mai bine erai urât
cu comportament plăcut,
că tu intri-n fibrilații
și ne produci palpitații!
Dana, Ema și Ancuța,
speriate dau fuguța,
o aduc pe Domnișoara
să-ți consulte inimioara.
Bagă ser, bagă injecții,
inimioarei îi fac frecții
și cu tratament banal
aduc pulsul la normal.
Uimit, Chelbe, doar oftează,
Vasilichie se stresează,
Barbu privește-ngrozit,
[...] Citește tot
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bolnav de dor... de oameni!
Nu luați în seamă starea mea actuală,
Eu sper, să mă fac bine în curând
Tristețea, sigur, e și ea o boală
Care se manifestă, deseori, plângând.
Cu ochii roșii de-o neagră insomnie,
Cu-obrazul tras de grijă și tumult,
Eu mă gândesc la voi, cu poezie
În care vă iubesc, atât de mult.
Mă tremură nopți adânci de veghe
Și nu-mi găsesc liniștea deloc,
Dar îmi port gândul, cămașa mea de zeghe
La voi în suflet, cel mai tainic loc.
Nu vreau pastile, nici vinul cel amar,
Nici pâinea nu-mi încape-n gură,
Vreau să vă fiu, în suflet, felinar,
Un cântec dulce, în lumea ca de zgură.
[...] Citește tot
poezie de Ionel Arădoaie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
(.........iubiți pentru o vară)
Aș vrea să fim iubiți pentru o vară, mai mult nu pot, nu mai duc
Iar plecări, bagaje, tristeți prin gări scuturate pe jos ca florile după ploaie
Peroane nesătule care se vor ține după mine cu anii precum câinii
Credincioși, degeaba le arunc o bucată de pâine pentru că în ochii lor
Se citește cu totul altceva, se citește: de ce nu mă iei cu tine...
Aș vrea să fim iubiți pentru o vară, atât cât un clinchet de vacanță
La fel ca atunci când în ultima zi de școală închideam cărțile
Și fugeam nebunește pe străzi cu gândul la ce va să vină
Să nu știm nimic dinainte, dacă vom merge la mare sau nu
Dacă nu, ne vom mulțumi cu balta de lângă pădure, cu mici
Zgârieturi, dar cu bucuria săriturii în iubirea noastră ca-ntr-o apă
Adâncă, tulbure, opacă, să luăm o mamă de sperietură și seara
Să ne retragem în cuștile de carne să ne lingem rănile cuminți
Ascultători și tandri să ne împărțim unul altuia ca și cum ne-am da de pomană
Apoi cu mâhnirea aceea mignonă a primei zile de școală să te visez
Cum te așezi lângă mine și stăm așa aglutinați până ne facem bine...
... Până când visul prinde coajă ca dup-o beție - julitură de-o vară
poezie de Carmen Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paul McNeely
Dragă Jane! Zâmbitoarea mea Jane!
Cum te strecurai în salon (unde eu zăceam foarte bolnav)
Cu boneta ta de infirmieră și cu manșetele albe,
Mă țineai de mână și-mi spuneai surâzând:
" Nu ești chiar atât de bolnav în curând te vei face bine."
Și cum ți se scurgeau gândurile, lichid, din ochi
Pentru a intra în ochii mei cum intră stropii de rouă
În inima unei flori.
Dragă Jane! Întrega avere a familei McNeely
N-ar fi putut cumpăra grija pe care mi-ai purtat-o,
Zi și noapte, noapte și zi;
Nici nu ți-ar fi putut plăti zâmbetele, nici căldura sufletului,
În mâinile tale mici și-a aflat odihnă fruntea mea.
Jane, am sperat și-am dorit să mă fac bine
Până în ultima clipă, când văpaia vieții mele
A trecut în bezna de deasupra discului nopții,
Pentru a-mi cuibări capul pe sânii tăi micuți
Și pentru a te strânge-n încleștarea iubirii
[...] Citește tot
poezie de Edgar Lee Masters din epitaf din ANTOLOGIA DE LA SPOON RIVER, editura CORESI, ediție 2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre iubire și însănătoșire, adresa este: