Poezii despre iubire și rușine
poezii despre iubire și rușine.
Confesiune
iubesc târfa asta
iubesc fără rușine sau reținere
viața
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bănuire de iubire
Eu sunt bătrân, însă iubirea mea,
Îmi este și rușine să vă spun
Ce vârstă are. Singuri veți putea
Să bănuiți: Mai crede-n Moș Crăciun.
poezie de Marius Robu (17 decembrie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
iubito bună dimineața și zi cu soare înainte
doar una-i rău-se trece viața se trece-ncetisor cuminte
se poate întâmpla odată să cad cum cade toată lumea
și tu să zici cam rușinată că m-ai știut numai pe nume...
catren de Iurie Osoianu (7 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă iartă...
.. mă iartă că am fost cum sînt
tăcut și rușinat
și te-am iubit cu simțământ
și tainic și curat
și eu te iert că m-ai iubit
și n-am știut că sînt
ales de tine și subit
și fără simțământ...
poezie de Iurie Osoianu (18 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te iubesc
ca pe un cireș înflorit
care a
duce roiul de albine
te iubesc cum iubești tu
trandafirul
roșu de rușine și indig
(n)are - buzele se iubesc
și ele se unesc - ceva familiar
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gazel
Oamenii mă-nvinuiesc,
Că sunt tânăr și iubesc!
Tu mi-ai zis să viu la moară
Pe-nsărat, să te-ntâlnesc,
Dar la moară dau de prieteni,
Și de prieteni mă feresc.
Te-am văzut și ieri pe-o cale,
M-am temut să te opresc,
Că de mama mi-e rușine
Și de tine mă sfiesc.
Mi-e necaz pe toată lumea
Și mi-e ciudă că trăiesc:
Te-aș lăsa și mi-e cu jale,
Te-aș iubi și nu-ndrăznesc!
poezie celebră de George Coșbuc din Convorbiri literare, nr. 9 (1 decembrie 1891)
Adăugat de Adelina V
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fă-mă, Doamne, bine, Doamne!
Caut cerul cu privirea,
Se ascunde după nori
Dincolo de ei iubirea,
Cântă-n sunet de viori
Doar o simt, știu unde este,
Mi-a-nflorit zâmbet pe față,
Nu e filă de poveste,
Ci o altă dimineață
O voi aștepta cu lacrimi
Care-mi vor spăla păcatul,
Mă vor dezlega de patimi
Și-mi vor alina oftatul
Cât de orbi putem fi Doamne!
Cât de orb am fost chiar eu,
Am iubit ceva ce-adoarme
Sufletul când îi e greu
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Sonetul 10
Te rușinezi a spune că te-ai îndrăgostit
Și astfel te arăți a fi necugetat
Căci dac-ai vrea, de multe femei ai fi iubit,
Dar nu-ndrăgești niciuna, e lucru constatat.
Și când ești posedat de-o ură ucigașă
Chiar împotriva ta începi să uneltești
Și vrei să ruinezi acea frumoasă casă
Pe care-ar trebui cu râvnă s-o clădești.
O! Gândul tu ți-l schimbă, ca să mi-l schimb și eu
Să poată oare ura iubirea birui?
Rămâi așa cum ești, plăcut și blând mereu
Sau cel puțin cu tine mărinimos să fii.
De dragul meu te schimbă, nu mai fi pătimaș
Păstrează frumusețea în tine și-n urmaș.
poezie clasică de William Shakespeare (24 noiembrie 2020), traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Te iubesc, dragul meu. Iartă-mi astă iubire. Ca o pasăre ce și-a pierdut cărarea m-ai prins în umbra aripilor tale, că vălul sufletului meu săgetat de puterea ta căzu. Acoperă-l cu mila ta, dragul meu drag, și iartă-mi astă iubire.
Și dacă nu mă poți iubi, dragul meu, iartă-mi astă durere. Nu-mi zvârli priviri răutăcioase din depărtarea zărilor. Mă voi strecura în colțul meu și înmărmurită voi rămâne în puterea îngândurată a nopții. Cu amândouă mâinile acoperi-voi rușinea ochilor mei. Întoarce-ți fața de la mine, dragul meu drag, și iartă-mi astă durere.
Și dacă mă iubești, dragul meu, iartă-mi astă bucurie. Când sufletul meu e scăldat de valurile fericirii, nu râde de rătăcirea mea învolburată de primejdii. Când înălțată pe soclul puterii te conduc cu tirania dragostei mele, și când, ca o zeiță, îmi închin ție darurile mele, primește-mi mândria, dragul meu, și iartă-mi fericirea.
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Dor pădureț
Perele pădurețe, sărutate de brumă prima dată,
Cad, încercând să-și ascundă rușinea prin iarba uscată.
La fel mi-ascund și eu printre uscături, prin fânețe
Iubirile târzii și pădurețe.
poezie de Marius Robu din Degeaba
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre iubire și rușine, adresa este: