legi şi viaţă

Legea naturii

Ca şi copacul pădurii,
Din viaţă intrăm în moarte.
Respectăm legea naturii.
Fără asta, nu se poate.

poezie de Dumitru Delcă (9 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legea socială

Nu necinsti pe tine însuţi,
Ca să te cinstească alţii.
Nu necinsti pe alţii,
Ca să te cinsteşti pe tine însuţi.
Nu necinsti munca,
Căci munca e viaţă.

poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vechea lege

Cunoaşte-te pe tine însuţi.
Trăieşte cum doreşti.
Crează propria ta viaţă.
Asumă-ţi integral responsabilităţi radicale.
Aceasta este legea cea veche.

poezie de Jacob Nordby, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţin într-o mână cupa şi-n alta un Coran
Şi fac ce-mi spune legea, şi-o-ncalc în chip viclean
Aşa îmi trece viaţa sub cerul diafan
Nu-s nici păgân cu totul, nici sincer musulman.

catren de Omar Khayyam
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legea

"La munca silnică pe viaţă!"
Fu a juraţilor sentinţă;
Iar vinovatul, — trist şi galbăn
De groază şi de suferinţă, —
Îmbrăţişîndu-şi copilaşii,
Strigă cu vocea înecată:
"De astăzi nu mai aveţi tată!"

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa - minunat trofeu

Omule, timpu-ţi oferă
doar o viaţă pasageră.
Învaţă ca să trăieşti
după legile cereşti.
Când în suflet ai credinţă,
totul este cu putinţă.
Ai voinţă, ai putere
să dai corpului ce-ţi cere.
Dacă de rău stai departe,
fericirea îţi e parte.
Astfel, viaţa pe pământ
nu e doar o frunză-n vânt.
Este minunat trofeu,
dăruit de Dumnezeu.

poezie de Dumitru Delcă (27 mai 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iubesc libertatea de a vedea
Altfel decât mine, culoarea
Vieţii şi legile ei...
Fără a-mi impune
Să văd prin vitraliile tale..

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem şi noi oameni

Când noaptea se lasă,
Se stinge lumina în casă,
Eu stau şi mă gândesc,
De ce pe noi oamenii nu ne iubesc?

Pe acei care nu putem merge,
Căci avem şi noi o lege,
Suntem şi noi oameni, şi vrem să trăim
Avem şi noi suflet, şi vrem să iubim!

poezie de Vladimir Potlog (20 februarie 2006)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opreşte

Opreşte!
A răcnit sufletul,
Opreşte să mă dau jos!
Sunt sătul de-atâtea corvezi,
De-atâtea determinări, obligaţii şi legi,
Eu am fost făcut să fiu liber.
- Nu pot să mă opresc,
I-a răspuns pământul,
(Pământul din mine),
Dă-te jos din mers,
Dacă-ţi dă mâna
Şi fă-o chiar acum,
Când eu o să virez
Spre scârbă şi tină.
Dă-te jos în cer,
Prietene de-o viaţă,
Te iau când revin.

poezie de Opreşte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulciferarea legii

Eu nu te văd, ci te imaginez într-una
şi nu te aud, ci te murmur, te cânt
Te-mpodobesc pe tine stăpână, stăpâna
vieţii mele şi vieţii lui "Sunt".

În teritoriul ochiului meu violent,
îţi ridic palat albastru de cuvinte,
însumi prin însumi, - curent
electrocutat nu se mai simte.

Las această clădire de vid
locuită de fantome de flori,
oglindită-n al vorbirii lichid
şi în fiori.

poezie clasică de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!