Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

libertate și responsabilitate

Poezii despre libertate și responsabilitate

poezii despre libertate și responsabilitate.

Tu ești obiectul

Tu ești obiectul,
ideea ce-l înfrumusețează,
conceptul care-l ucide.
Ești răspunzătoare
de fularul acesta galben,
ca de o crimă pe pragul unei grădini bătrâne.
Când tu numești
azurul, marea, ciclonul,
le împiedici să fie libere.
Cuvintele tale,
arsuri de fier roșu pe umărul neantului.
Tu denaturezi,
înțelegând prea mult.

poezie clasică de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Neghiobul

Și uite așa intempestiv,
În cabinetul rotativ,
Răspunzător de-a țării bogăție.
Avem un tolomac nativ,
Burduhănos și emotiv.
Să dai pe mâna unui tut,
Portofoliul la economiei,
Este o mare nebunie!
Cum s-a putut..!?
Doar naiba știe.
S-au, chiar pe asta s-a mizat
Să poată da liber la furat.

poezie de (31 ianuarie 2018)
Adăugat de Nicolae PasareSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vârsta inimii mele

Sunt în sfârșit la vârsta care-mi place,
vârsta inimii mele.
Asta pentru că sunt încă curioasă,
pentru a-mi cultiva visele,
să iubești și să te minunezi.
Nu am mai multe temeri
și nesiguranță decât înainte,
nici măcar nostalgie pentru trecut,
pentru că trăiesc și iubesc prezentul.
Am vârsta care-mi permite
să-mi înfrunt viața,
cu ușurință și responsabilitate,
pentru a spune liber ceea ce cred eu.
Sunt la o vârstă frumoasă, îmi place.
Totul mi se pare mai detașat și mai ușor,
pentru că m-am împăcat cu mine însumi,
în sfârșit, am vârsta mea,
vârsta pe care am crezut
că o voi avea de-a lungul anilor,
uitându-mă la bunica mea

[...] Citește tot

poezie de (15 august 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vârsta inimii mele

Sunt în sfârșit la vârsta care-mi place,
vârsta inimii mele.
Asta pentru că sunt încă curioasă,
pentru a-mi cultiva visele,
să iubești și să te minunezi.
Nu am mai multe temeri
și nesiguranță decât înainte,
nici măcar nostalgie pentru trecut,
pentru că trăiesc și iubesc prezentul.
Am vârsta care-mi permite
să-mi înfrunt viața,
cu ușurință și responsabilitate,
pentru a spune liber ceea ce cred eu.
Sunt la o vârstă frumoasă, îmi place.
Totul mi se pare mai detașat și mai ușor,
pentru că m-am împăcat cu mine însumi,
în sfârșit, am vârsta mea,
vârsta pe care am crezut
că o voi avea de-a lungul anilor,
uitându-mă la bunica mea

[...] Citește tot

poezie de (15 august 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața ca o închisoare

când am fost aruncat în viață nimeni nu mi-a spus ce mă așteaptă
așa că mi-am luat porția zilnică de plimbare
și noaptea rația de libertate

când am simțit pubertatea împungându-mă
i-am întors spatele, mi-am șters lacrimile și am mers mai departe
chiar dacă mersul era doar o învârtire în cerc

mi-am ridicat brațele, simțeam că pot să zbor, infinitul mă chema
dar umbra, ancora împământenirii, îmi atârna prea greu în suflet
și am lăsat orizontul să se ducă la culcare... și tu?

o singură dată am visat că zbor și iubirea plutea alături
dar mi-am luat ranița responsabilităților în spate
și am continuat să mă învârt în cerc dându-i formă vieții

cândva, oricând, moartea va veni cu toate protestele
și voi privi cu teamă și cu groază pasul ce mă scoate din rând
dar poate că atunci voi realiza că viața e doar un alt fel de-închisoare

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

D-ale tranziției sau Treptele integrării - III

Hamlet s-a maturizat brusc
după ce familia regală l-a internat la psihiatrie
ca să-l absolve de răspunderea penală
pentru crimele comise.
În urma scandalului,
începuse să circule zvonul
că e ceva putred în Danemarca...
După externare,
tânărul furios a devenit foarte docil
și sociabil.
De când nu mai hamletizează,
nu mai suferă.
La început, doctorii i-au recomandat
să nu-și mai pună întrebarea buclucașă
a fi sau a nu fi,
apoi familia l-a convins
că este mult mai confortabil și mai pragmatic
să opteze pentru a nu fi.
L-au lăsat să-și păstreze titlul de prinț
și l-au desemnat să răspundă

[...] Citește tot

poezie de din Și totuși, rodim
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Si totusi rodim" de Traian Călin Uba este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -7.35- 5.99 lei.

Moarte

Când moartea îți obține râvnitul rendez-vous
-Din ceata nesfârșită, se dăruind ofrande-
Îi este doar rutină, sinistră, un "déjà vu"
La veșnica avidă... de flori rupte-n ghirlande.

Neostoită-i vrerea neființei blestemate,
Ce-și face din pieire un piedestal lugubru,
Topind tot ce-i creat cu greu... Calamitate,
Ce-un univers acceptă; să-l țină pur, salubru.

Pe banda rotitoare, cu valțuri, suferință,
Mi-aștept coloana mea, mărșăluind pios
Să cad la cap ce-ntoarce, lângă alții-n neputință...
Doar de-unul singur, singur, un părăsit sfios.

Nu știu de-o să mă-ntrebe de-am și eu vreo părere,
Că m-am zbătut tot timpu-mi, să îi resping favoruri
-De-un nefiind, nu răspunderi, egal, fără avere-
De-o liniște promisă, de eroism, de onoruri!...

[...] Citește tot

poezie de (1 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Drag prieten

Drag prieten, astăzi te voi provoca
Să-ți aduci aminte, mai ieri, cum era,
Prin oraș, prin parcuri și –n cartier
Și să vezi schimbarea din viața ta, a mea
Și durerea din suflet ce-o aduce ea.


Drag prieten, după cum și tu știi,
În aceste timpuri de răstriște
Am pierdut pe drum dorul de visare,
Urmăriți de –ai noștri compatrioți cu-nverșunare,
Unde să mergem, cât să zăbovim,
Cu masca pe față pe fiece drum
Și cu declarația-n mână să demonstrăm,
De ce pe străzi noi seara umblăm
Și nu care cumva fără voie să greșim
Și pasibili de vreo amendă să fim.

Drag prieten, te invit solidar cu mine să fii
Și să-mi spui dacă greșesc ori ba

[...] Citește tot

poezie de (12 noiembrie 2020)
Adăugat de Georgeta GaneaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Înapoi la poveste

Nu mi-e teamă să mă-nchid cu tine
într-un bloc de piatră, într-un miez de copac.
Nu mi-e teamă că ne va asupri o plictiseală eternă,
ci că va trebui să ne iubim de-a-n picioare, să tac,
și-apoi s-adormim pe hoituri necioplite,
de eroi necunoscuți, nenăscuți în vreun veac.

Între două statui, zborul sărutului e de genul neutru.
Mai ales între două statui apropiate ca vârstă,
cusute pe linia inimii cu ață de sac.
Cât am iubit libertatea țiganilor și boieria speciei
tivită pe os, cât am zăcut pe funduri de lac,
slugărind un imperiu al foamei,
mut ca o șenilă de templu!

Îmi închipui cum ne strângem mâna sau ne
gâtuim sufletele, în același punct, în același timp,
cu o aroganță de picol întărit de nevoi –
și sufletele, gâtuite, cu sfoara capului tăiată,
se-nalță îmbrățișate ca două mâini

[...] Citește tot

poezie de din Hibernaris (2001)
Adăugat de Dragoș NiculescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nucu Morar

Orașul de sticlă

orașul s-a umplut deodată de un revărsat de bătrâni
cum dă pe-afară apa din canalizare și inundă parcul
toți au fețe crispate, supte, mâncate pe dinăuntru de venin
căciuli de astrahan, paltoane întoarse, mănuși găurite de imitație
seamănă unii cu alții, niște boșorogi urâți, încrâncenați în luptă
și astăzi, întotdeauna, lupta de clasă
ascund șoapte, șușoteli, intrigi, minciuni, în vorbe de lemn
canalul înfundat de fecale împute tot orașul de sticlă
e o complicitate vicleană în piesa asta de teatru prost
care ascunde sângele adevărat ce strigă din morminte albastre
apartamente închisori făcute pe oasele tinerilor uciși
de torționarii colaboraționiști cu drag de tortură transformați azi
în pensionari mizeri milogi, conștiințe însângerate
comuniști și securiști, turnători și activiști, membrii
aplaudaci interesați ai crimelor comise pentru liniștea lor
cu mâinile murdare până la cot de sânge de intelectual
tuburi digestive primitive născute din putregaiurile pământului
ca să tacă, să nu gândească, să nu simtă, au tot primit
posturi, haine, mâncare, apartamente, cartele, frig,
și ei au fost mulțumiți, și-au alungat copiii din casă

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre libertate și responsabilitate, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook